Tot despre testosteron va fi vorba si acum. Gasindu-l la fel de interesant ca si pe cel in care a fost antrenat "leul din Chicago", m-am oprit asupra unui experiment psihologic cu personaje mai familiare noua: barbati si femei. Rezulta foarte clar din el ca, indreptata asupra sexului opus, privirea unei doamne functioneaza la fel de prompt si de acut ca privirea leoaicei atintita pe coama masculului din manej.
La Universitatea din Chicago (iata ca lucrurile se leaga intre ele chiar mai strans decat crezusem initial!), unui grup de 39 de barbati cu varste intre 18 si 33 de ani i s-au aratat zece perechi de fotografii, fiecare pereche constituita din portetul sau silueta unui adult si a unui copil, cerandu-li-se tuturor sa-si exprime preferintele. Pe parcursul acestei deliberari interioare li se analiza saliva, operatie necesara pentru a se determina in fiecare participant nivelul testosteronului. Apoi, la o alta institutie de invatamant superior din America (Universitatea California din Santa Barbara), fotografiile subiectilor din Chicago au fost aratate unui grup de 29 de tinere intre 18 si 20 de ani, odata cu solicitarea de a-i plasa pe barbatii respectivi intr-o categorie din patru: cei carora le plac copiii, cei inzestrati cu masculinitate, cei atragatori din punct de vedere fizic si cei doar "simpatici". Dupa care li s-a mai cerut sa determine gradul de atractivitate al barbatilor respectivi, pentru o legatura scurta, sau de lunga durata.
Studiul apreciaza ca femeile se descurca excelent in separarea aceasta pe categorii, dezvaluind si faptul ca toti cei carora li se remarcase masculinitatea aveau nivelul testosteronului ridicat. Cu acestia, fetele si-au exprimat corect optiunea pentru o legatura romantica, de scurta durata, in vreme ce "iubitorilor de copii" li s-a acordat sansa legaturilor indelungate. Ceea ce, in fond, este iarasi corect. In depistarea testosteronului ridicat, fetele s-au orientat dupa barbia proeminenta sau barbile bogate ale unora dintre cei fotografiati. Este mai greu de stabilit ce anume aveau in vedere ele cand, studiind trasaturile altor barbati, decisesera ca aceia iubeau copiii si puteau intra in rolul unor soti de cursa lunga. Dincolo de consideratii de felul rotunjimii si finetei fetei, se pare ca tinerele au putut sesiza si un aer de multumire, chiar de fericire secreta, pe care cei din categoria masculinitatii pure nu-l prea posedau. Asta n-o spun eu, din invidie, ci studiul la care ma refer. Si in cazul omului functioneaza, prin urmare, un program genetic implicat in procesul de supravietuire al speciei, intrucat hormonii din corpul femeii reactioneaza prompt la prezenta hormonilor masculini. Iar rolul fundamental al ochiului in realizarea unor asemenea relationari subtile este de-acum dovedit experimental, confirmand ceea ce stabilise empiric, dar de multa vreme, expresia "dragoste la prima vedere". Nu spune nimeni "dragoste la prima vorba", observa cu indreptatire Kristin Kelly, o comentatoare avizata a experimentului.
Cateva cuvinte inca despre personajul invizibil al acestui delicat spectacol al sexualitatii. Testosteronul este un important factor al dezvoltarii si diferentierii celulelor. El nu poate fi considerat un apanaj exclusiv masculin, fiindca si femeile il produc. Bineinteles, intr-o cantitate cam de 20 de ori mai mica decat la barbati, doamnele bazandu-se in special pe estrogen. Prezenta testosteronului intr-un barbat este importanta si, cum s-a vazut, depistata de femei de la prima ochire. O prejudecata ne face sa credem ca, in individ, cu cat e mai mare cantitatea de testosteron, cu atat sporeste si barbatia lui, atractivitatea fizica, sansa de a fi admirat si asediat de femei. Cercetari tot recente vin sa demoleze acest puseu entuziast al fanteziei, demonstrand ca testosteronul in exces strica. Din element al dezvoltarii celulare, el devine, dimpotriva, un factor daunator.
"Prea putin testosteron e un lucru rau, prea mult e iarasi rau, perfecta e doar cantitatea potrivita", afirma Barbara Ehrlich de la Universitatea Yale din Connecticut, conducatoarea studiului. E adevarat ca principalul vizat e aici abuzul de steroizi. Acesta ajunge sa schimbe radical personalitatea umana, facand-o mai agresiva, dar si mai inclinata spre acte sinucigase. Victime privilegiate sunt sportivii care se indoapa cu steroizi pentru a-si mari performantele, insa abuzul de testosteron nu se limiteaza la cercul lor. Hormonul intra curent in ratia fanaticilor care "isi construiesc" corpul dupa modelul campionilor de culturism, dornici sa-si etaleze in fata admiratoarelor musculatura supradezvoltata. Doamna Ehrlich ii previne ca abuzul de testosteron distruge cu predilectie celulele nervoase, intr-un proces similar cu cel declansat in boala lui Alzheimer si intr-o alta maladie degenerativa a creierului, numita boala lui Huntington. Daca as fi un moralist, as trage concluzia ca excesul de barbatie fizica, exterioara, e pandit de o dramatica diminuare a "barbatiei" launtrice, psihica si intelectuala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
