Acesta era scopul cunoscut de britanici, francezi, otomani si piemontezi, scop la care trebuia sa se ralieze si Imperiul Habsburgic cand a acceptat sa participe la lupte alaturi de coalitie.
Cu toate ca trupele austriece au patruns in Principate aproape concomitent cu ostile sultanului, s-a remarcat imediat o activitate ce a nedumerit la inceput, anume ridicarea de harti fizice detaliate si de mare precizie.
Bucurestii, mai cu seama zona centrala, au facut obiectul eseului fotografic realizat de Ludwig Angerer sau cel putin asa rezulta din fotografiile pastrate, desi se poate presupune ca acestea au fost mai numeroase, poate insutit mai multe.
Ce rost avea atentia fotocartografica de care s-au bucurat Principatele din partea austriecilor? Raspunsul e simplu, lesne de banuit astazi, cum a fost si atunci: Viena a dorit, avand in avantajul ei pretextul unificarii Principatelor cu teritoriile locuite de romanii din imperiul austriac, sa anexeze Principatele. Cu alte cuvinte „urmarea" crearea unei Dacii Mari, probabil cu statut de regat. Sa ne amintim ca feldmaresalul Coronini era si guvernator al principatului Transilvaniei. Ideea nu a fost acceptata de coalitie, din fericire sau din nenorocire, daca tinem seama ca, dupa numai un deceniu, in cadrul imperiului a reaparut Regatul Ungariei, care a dictat si in tinuturile romanesti, fara sa ia in seama faptul ca acestea erau autonome si ca imparatul era suveranul lor, el nerenuntand la rangul de principe al acestora.
De harta intocmita de austrieci si-au amintit ctitorii Romaniei moderne, la indemnul lor Cuza trimitindu-l pe Carol Szathmari la Viena cu misiunea sa o copieze. Lucrul a durat, cu unele intreruperi, doi ani, in 1864 pictorul revenind in tara cu o mapa voluminoasa, din care am extras harta privitoare la Bucuresti. Detaliile, in general finetea executiei, sunt remarcabile. Sunt convins ca vor starni interes.
EMANUEL BADESCU (n. 25 august 1952) este bibliotecar in cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane. Licentiat in istorie la Universitatea Bucuresti, a colaborat cu peste 1.000 articole la revistele "Formula AS", "Lumea Magazin", "Magazin Istoric" si la "Ziarul de Duminica". A publicat 1 Decembrie 1918 Alba Iulia – Bucureşti si Imnurile nationale la romani. Este şi coautor al volumelor Scurtă istorie a regalităţii in România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Conspiraţia securităţii, Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I (volum premiat de Uniunea Scriitorilor).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
