Cand spui "Festivalul International de Film Transilvania" este deja imposibil sa nu te gandesti automat la Cluj. Si asta nu doar pentru ca orasul este gazda festivalului, ca in fiecare an, ci fiindca este gazda sa perfecta. Parfumul clasic al strazilor, eleganta si caldura cladirilor si atmosfera atat de moderna a Clujului se leaga perfect cu zilele de festival, cu ritmul trepidant al vizionarilor, cu temperatura hot a evenimentelor si cu prezentele vedetelor aici, in cele trei sali de cinema, la Muzeul de Arta sau in oricare (multe) alte locuri in care au loc evenimente. Intr-un Cluj care pe parcursul TIFF nu doarme niciodata, precum New York-ul, nu pare deloc aiurea si neverosimil sa dai nas in nas cu Todd Solondz, Lukas Moodysson, cu Annie Girardot sau cu Gheorghe Dinica (rasplatiti la TIFF pentru cariera lor exceptionala), cu proaspata vedeta a Germaniei, Alexandra Maria Lara, cu Anamaria Marinca, recent laureata cu BAFTA, cu Cristi Puiu si echipa lui, intorsi pe lauri de la Cannes, cu Cristi Mungiu, recent aplaudat la Berlin pentru al sau "Turkey Girl" sau cu cei mai diferiti regizori, actori, producatori, critici, cu studenti si cinefili care umplu salile intr-un numar-record. Toti vin la filme, discuta, observa, admira, iau contact cu un festival a carui anvergura creste de la an la an prin chiar propriile sale merite. Pentru cei care au facut deja cunostinta cu TIFF la cele trei editii precedente este deja o evidenta faptul ca festivalul e o reusita care isi largeste ecourile, dar merita totusi sa le spunem celor care n-au avut inca bucuria sa-l descopere faptul ca TIFF se diferentiaza de majoritatea manifestarilor similare de la noi (si chiar din alte parti) prin doua trasaturi foarte clare: organizare impecabila si selectie exploziva de filme. In deschidere, un film-soc, "Old Boy", al coreeanului Park Chan-Wook, o pelicula rafinata, subtila, condimentata de acest extrem de interesant creator asiatic (cu o solida cultura orientala si occidentala) cu ingeniozitate, suspans si o violenta rar indraznita totuI, chiar pe ecran, pentru ca pune in miscare mecanisme subtile, vorbind pana la urma, in termeni de tragedie antica, dar si de psihanaliza, despre razbunare si instincte ancestrale. Si totul continua cu pelicule britanice, coreene, japoneze, finlandeze, suedeze, spaniole, franceze, germane, rusesti, romanesti (aici e vorba de un festin, programat in cadrul Zilelor filmului romanesc). Pelicule amestecate, inegale, sumbre, amuzante, sofisticate, fruste, nebunesti, socante, insolite - toate au ceva de spus si ceva de aratat. Mai precis, la TIFF nu se pune problema sa nu ai ce sa vezi, ci sa te imparti (taind cu regret de pe lista un titlu super fierbinte ca sa ajungi la altul) intre scurt-metraje si spoturi publicitare, filme horror si comedii, pelicule de animatie avangardiste sau cele mai recente succese britanice, filme experimentale sau povesti de dragoste. Si asta fara sa mai vorbim de expozitii de fotografie sau carte de film, despre seminare cu regizori si producatori, proiectii in aer liber, filme-surpriza sau tot felul de atractii. Cat despre petreceri, cine nu tanjeste dupa ele, ca invitatiile suna supercalifragilistic, dar cine mai are timp? Proiectii interesante si la 8,45, si la 23,00... Si cum v-ati putea imparti dumneavoastra intre "Infernal Affairs" (varianta de 6 ore!), "Angels in America", "Betty Blue", "9 Songs", "Sex Traffic", grupajul "Lost and Found", "Moartea domnului Lazarescu", "Castelul umblator al lui Howl" sau "Kung Fu Hustle"? Si daca aminteam tot ce merita vazut, nu mai aveam loc nici pentru un ac. Nemaivorbind despre irezistibilul spot al festivalului, cu "mielul E.T.", regizat de Radu Muntean... In rest, pe aici e o animatie de zile mari, in jur se vorbeste in romana si engleza, iar festivalul are surprize, originalitate, umor si delicatese cinefile cu duiumul. Traiasca filmul!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
