Plimbări româneşti prin Viena: geniu, crime, război, mari finanţe
În data de 20 noiembrie, ora 11:00 şi în 18 decembrie, ora 11:00, ICR Viena vă invită în faţa intrării principale a Musikverein (Karlsplatz, foto 1). Uitaţi, pentru 2 ore, de shopping şi priviţi în jur când vă aflaţi în centrul Vienei, pe Ringstraße sau într-unul din târgurile de iarnă, cu o cană de vin fiert în mână. S-ar putea să aveţi supriza de a vă afla în mijlocul "Vienei româneşti".
Mergând la pas prin oraş, sunteţi poftiţi să descoperiţi fragmente dintr-o istorie puţin cunoscută a Vienei. Una în care un român conduce Opera de Stat din Viena. Una în care voci din România sunt adulate pe marile scene lirice ale oraşului. Una în care se vădeşte că "mari austrieci", cum ar fi Erwin Ringel (exploratorul sufletului austriac) au origini româneşti şi că vechea Bancă Naţională a Austriei nu s-a sfiit în vremuri de criză să includă în înaltul ei consiliu directoral un un român. Una în care putem călca prin Viena pe urmele lui Eminescu, Slavici, Blaga sau Maiorescu. Nu doar impunătoarele faţade se vor afla află în centrul atenţiei, ci, mai ales, locatarii din spatele acestora şi poveştile lor. Biografii intelectuale şi fragmente de istorie urbană aproape îngropate în uitare ce completează portretul Vienei dintr-o altă lumină. Oraşul rămâne oricum fascinant, dar poate că de acum ne va fi şi puţin mai drag.
Recviem cu Motoko Hirayama şi Răzvan Mazilu
Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu continuă seria spectacolelor invitate în cadrul stagiunii 2011 - 2012 printr-un eveniment caritabil ce va avea loc miercuri, 30 noiembrie, ora 19:00. Evenimentul îi va reuni pe dansatorii Motoko Hirayama (Japonia, foto 2) şi Răzvan Mazilu (România, foto 3) ce vor urca pe scena teatrului pentru a prezenta spectacolul "Requiem. Nu ştii nimic despre mine".
"Requiem. Nu ştii nimic despre mine" este un spectacol de dans contemporan ce aduce la rampă povestea întâlnirii dintre doi dansatori care ajung să se descopere unul pe celălalt. "Requiem", partitură muzicală semnată de Karl Jenkins, vorbeşte despre moarte, dar şi despre puterea de a renaşte. Spectacolul creează, în ultimă instanţă, o punte între două lumi unice şi complexe, fiecare cu propria istorie încărcată de momente de cumpănă, dar şi de renaşteri miraculoase.
Spectacolul va avea premiera mondială la Bucureşti pe data de 25 noiembrie şi urmează să fie prezentat, de asemenea, în Craiova, Sibiu, Cluj Napoca şi Timişoara. Toate fondurile obţinute ca urmare a organizării spectacolelor vor fi direcţionate către Fondul de Asistenţă pentru victimele dezastrului din Japonia.
Dagbok-ul lui Cărtărescu
Mircea Cărtărescu vizitează Suedia în perioada 16-20 noiembrie, cu ocazia publicării în limba suedeză a Jurnalului său dintre anii 1994 şi 2003. Turneul cuprinde apariţii pe scene literare din Stockholm, Göteborg şi Malmö şi este organizat de Institutul Cultural Român de la Stockholm, în colaborare cu editura Albert Bonniers Förlag şi Scena Internaţională a Scriitorilor.
Jurnalul, sub titlul său suedez Dagbok 1994-2003 (foto 4, trad. Inger Johansson), este al şaselea volum de Mircea Cărtărescu care apare în traducere suedeză, după Nostalgia (2002), Orbitor (2004, 2006, 2009) şi antologia de poezie En lycklig dag i mitt liv (2008).
Cotidienele suedeze Dagens Nyheter, Expressen, Sydsvenskan, Kristianstadsbladet şi Helsingborgs Dagbladet s-au grăbit să recenzeze Jurnalul încă din primele zile după apariţie, impresia unanimă fiind una entuziastă. Astfel, scriitorul Malte Persson afirmă că rareori a citit "o descriere atât de bună a scrisului ca luptă cu propriul creier şi propriile limitări", în timp ce eseistul Crister Enander consideră că "avem de-a face cu literatură de mare calitate". În aceiaşi termeni superlativi scrie şi jurnalistul Thomas Kjellgren, care vede în Mircea Cărtărescu "unul dintre cei mai interesanţi scriitori ai timpului nostru", remarcând că "acei conaţionali care l-au acuzat de egocentrism n-au înţeles că el este poate cel mai mare scriitor al ţării lor".
Captivi de Crăciun în test psihanalitic
Festivalul European de Film Psihanalitic de la Londra a inclus în programul de anul acesta filmul Captivi de Crăciun (foto 5) al tinerei regizoare Iulia Rugină. Aflat la a şasea ediţie, festivalul este organizat de Institutul de Psihanaliză şi îl are ca preşedintele onorific pe Bernardo Bertolucci, iar director este reputatul psihanalist Andrea Sabbadini.
Institutul Cultural Român din Londra a fost partener al festivalului, continuând colaborarea din 2009, când scenaristul Gabriel Pintilei a prezentat filmul Elevator.
În acest an, filmul Captivi de Crăciun a fost proiectat vineri, 4 noiembrie, la sediul BAFTA din Londra şi a atras atenţia unui public numeros, entuziast şi foarte participativ. Discuţia care a urmat proiecţiei a fost moderată de Laura Manu, regizoarea Iulia Rugină fiind acompaniată de psihanalista Helen Robinson Taylor.
Captivi de Crăciun (România, 2010, 38 min, distribuţie: Mădălina Ghiţescu, Ozana Oancea, Cristian Popa, Bogdan Dumitrache) spune povestea a patru personaje care nu se cunosc şi care sunt nevoite să îşi petreacă Ajunul Crăciunului într-o gară mică de provincie, în aşteptarea unui tren înzăpezit la mulţi kilometri distanţă. Pe măsură ce orele trec şi trenul pare să nu mai vină, Mădălina, Cristi, Ozana şi Alex împart unul cu celălalt absurdul, speranţa, furia sau deznădejdea.
Lunaria continuă...
Organizatorii Radio România Cultural şi Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" invită din nou publicul "în cea mai frumoasă sală bucureşteană", recent destinată muzicii camerale - Aula Bibliotecii Centrale Universitare - bijuterie arhitectonică, simbol cultural, istoric şi estetic românesc, cu prilejul unui proaspât panou al proiectului de educaţie muzicală LUNARIA.
Luni 21 noiembrie 2011, de la ora 19, unul dintre cei mai valoroşi reprezentanţi ai tinerei generaţii de muzicieni - vibrafonistul Alexandru Anastasiu (foto 6), solist instrumentist al Orchestrei Naţionale Radio, vă invită să descoperiţi un instrument de percuţie facinant.
În cadrul spectacolului "A story of the vibraphone" vor răsuna teme celebre create Eubie Black's & Andy Razaf's, Milt Jackson, Claudio Monteverdi, Johann Sebastian Bach, Leonard Bernstein, David Friedman, Alexandru Anastasiu, George Cardoso.
Neiertătoarele fantome ale trecutului
Ieri, 17 noiembrie, la ICR Bucureşti, au avut loc discuţiile panel, vernisajul unei expoziţii şi proiecţia de film aşezate sub semnul titlului generic "Praga prin obiectivul poliţiei secrete".
Prima discuţie ("Viaţa într-un regim totalitar") a avut-o ca moderator pe Oana-Valentina Suciu. Participanţii Ana Blandiana (România), Pavel Seifter (Republica Cehă), Bretter Zoltan (Ungaria)au împărtăşit publicului experienţele proprii, în care au fost "subiect" de interes pentru poliţia secretă. Cum le-a influenţat acest lucru viaţa, care erau metodele folosite de poliţia secretă în Cehoslovacia, Ungaria sau România? Care sunt dilemele cu care ne confruntăm într-un regim totalitar?
Cel de-a două discuţie ("Cum facem faţă trecutului"), moderator Adrian Cioflâncă i-a avut ca protagonişti pe Vojtěch Ripka (USTR, Republica Cehă), Dragoş Petrescu (CNSAS, România) şi Clara Mareş (IICCMER, România). La mai bine de 20 de ani după căderea comunismului a apărut o nouă generaţie care nu are niciun fel de amintire personală despre regimul comunist. Trecutul nu foarte îndepărtat devine subiectul a diferite interpretări. Ce anume suntem predispuşi să ne amintim şi ce anume să uităm? Cum facem faţă trecutului şi cât de relevant este acesta pentru realitatea socială şi politică actuală? Vor încerca să răspundă la aceste întrebări specialişti din Cehia şi România, membri ai unor instituţii oficiale. La ora 18 a avut loc deschiderea oficială a expoziţiei "Praga prin obiectivul poliţiei secrete" (foto 7), urmată de proiecţia filmului "Pouta" (Strânsoarea), regia Radim Špaček, cel mai bun film al anului 2010.
A fost Mihai Sebastian asasinat?
Teatrul Odeon în parteneriat cu Fundaţia Orient Expres anunţă debutul unei serii de evenimente teatrale cu titlul "Bucureşti strict secret". Primul episod al seriei se referă la
"Misterul Sebastian" şi va fi prezentat vineri 18 şi luni, 28 noiembrie, ora 20.00, la Sala Studio. Spectacolul-document în regia lui Felix Alexa, are un scenariu semnat de Stelian Tănase, şi se bucură de participarea lui Radu Beligan, a Rodicăi Mandache şi a lui Marius Manole.
Premiera piesei "Steaua fără nume" a lui Mihail Sebastian a avut loc într-o clipă tragică a istoriei româneşti. Armata roşie se apropia... O trupă de teatru şi-a luat riscuri enorme, adică pedeapsa cu închisoarea şi deportarea în Transnistria, ca să joace o piesă de teatru excepţională. Secretul s-a păstrat, cu toate că serviciile speciale german şi român au încercat să afle cine se ascunde pe afiş sub un nume fals. Autorul purta un stigmat în acele vremuri: era evreu. Al doilea act al acestei drame are loc un an mai târziu, când Mihail Sebastian (foto 8) este călcat de o maşină. A fost asasinat? Dacă da, de către cine? Cine are interes să ucidă un scriitor? Dacă ne gândim că Bucureştiul era ocupat de Armata Roşie şi bolşevicii se pregăteau să preia puterea, poate avem un indiciu. Incomoda Mihail Sebastian pe cineva? Fusese implicat în lovitura de la 23 august? Dar dacă a fost pur şi simplu un accident?
Scenariul spectacolului îmbină elemente de televiziune, mărturii, muzică, documente de epocă, şi recreează prin flash-back-uri spiritul unei istorii secrete şi zbuciumate a unui Bucureşti uitat, dar pe care organizatorii îl doresc viu în memoria noastră.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
