Răzvan Voiculescu e un nume foarte cunoscut în fotografiaromânească. A publicat până acum câteva admirabile albume defotografii, pe teme diverse, fie peisaje - de fapt portretul uneiregiuni pe care prea puţini dintre cei care susţin că o ştiu ocunosc cu adevărat -, fie portretele unor oameni, chipuri careaveau ceva de spus chiar şi atunci când erau imobile. Despreaproape toate, Ziarul de Duminică a informat prin diversemodalităţi, la vremea lor.
Răzvan Voiculescu a plecat din România la finele deceniului opt, aabsolvit Institutul de Arte Plastice din Copenhaga, s-a specializatîn graphic design şi fotografie la Colegiul de Arte Vizuale din NewYork, a avut exploziţii personale de fotografie la Copenhaga,Goteborg, Paris. Revenit în ţară, a publicat albumele de careaminteam, aproape fiecare însoţit de un scurtmetrajmultimedia.
Acum, Răzvan Voiculescu pregăteşte un nou eveniment -lansarea unui album de fotografie intitulat "Ţara Lăpuşului.Destine încrustate". Este primul album color dedicat subiectului şicare se vrea o prezentare complet necosmetizată a unei zonecunoscute din România.
Departe de autenticul de muzeu, albumul lui Răzvan Voiculescurecuperează un topos românesc sufocat de clişee şi-i redăfrumuseţea, care vine tocmai din adunarea acestor ipostaze hibrideale tradiţiei, brăzdate de inserţii de modernitate, de kitsch, deplastic. "Ţara Lăpuşului. Destine încrustate" conţine "pasaje"absolut mitologice, obiceiuri care încă se păstrează nealterate,costume, tradiţia fabuloasă a uşilor neîncuiate, dar are şi curajuldemitizărilor: alăturarea candidă a lânei ţesute la război cuflorile de plastic şi transformarea ca prin farmec a definiţieiautenticului; asocierea naturilor moarte cu cârpele de bucătărie şicu furculiţele ruginite, a gablonzului cu gadget-ul religios(brăţara cu mătănii), a carpetei de perete cu ghiveciul de plastic.Miza lui este "salvarea" unei imagini încă existente a satuluiromânesc. Albumul va fi însoţit de un DVD cu "the making of", caree în sine un scurtmetraj, un produs cultural de sine stătător, cepoate fi "consumat" şi separat, iar coloana sonoră este semnată deemblema muzicală a Lăpuşului, Grigore Leşe.
Spre sfârşitul lunii aprilie a acestui an, Răzvan Voiculescu nespunea într-un scurt interviu că albumul la care lucra "povesteştedespre oamenii Ţării Lăpuşului, reflectă viaţa de zi cu zi a acelorsuflete. Nu m-am orientat către sate sau biserici mai cunoscute,turistice. Am dorit să arăt cât de frumoase pot fi locurile pelângă care trecem, în călătoriile noastre, fără să fim atenţi lavaloarea lor spirituală."
Astăzi, cu câteva zile înaintea evenimentului lansării,artistul declară: "Din timp în timp, descopăr câte un loc unde potsă uit de timp. Lăpuşul a fost o astfel de întâlnire, în care totce îmi trecea prin faţa ochilor înceta să mai fie fugar şi îmipersista mai mult pe retină. Cât am hoinărit acolo, privirea mi s-aconvertit la un alt ritm, în care eram lăsat să stărui, să înţeleg,să mă confund cu ce văd, să văd... Să ajung până la fibraculorilor, a cutelor, a brazdelor, a tăcerilor. N-aş fi putut săvăd aproape nimic din toate astea fără ajutorul călăuzei mele desuflet Nelita, învăţătoarea din Coşteni, care m-a purtat printreoameni şi m-a îndemnat spre coclauri neştiuţi, de unde să privescmai îndeaproape depărtările."
Evenimentul de lansare a albumului e programat pentru luni, 22noiembrie, în Sala "Constanţa" a Hotelului Marriott din Bucureşti,şi va include un miniconcert Grigore Leşe.
În imagini: 1. Coperta albumului; 2. Înger vesel din bisericaDrăghia; 3. Râs şi plâns; 4. Ana a lu' Parga; 5. Natură moartă cuavuţie la vedere, sat Costeni; 6. Pavel Sprijin, Costeni; 7. Sfialăcu basma şi zestre. Maria lu' Griguţa din Costeni; 8. Destineîncrustate. Niculae Pitiş; 9. În Marea Trecere; 10. Mirareafilosofică; 11. Costeni. Arat şi foc
STELIAN ŢURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) şifilosofie (1976), la Bucureşti, a fost aproape trei deceniiredactor de politică externă la revista "Lumea", a condus, după1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi ziarul "Meridian", dupăcare a lucrat în televiziune, ca şef al departamentului de ştiri alAntenei 1. Din 1996 lucrează la PRO TV, din 2000 este şi editorsenior al Ziarului de Duminică. Este autorul a zece cărţi depublicistică, zece romane, opt cărţi pentru copii şi douătraduceri. A îngrijit trei albume. A primit Premiul UniuniiScriitorilor pentru literatură pentru copii (2003), PremiulAsociaţiei Editorilor din România (AER) pentru literatură pentrucopii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2007). A fostnominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literaturăpentru copii în 2000 şi Premiul AER pentru roman în 2003.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
