Civilizatia patrunde greu in satele romanesti: din 2800 de comune doar 550 au canalizare, adica putin peste o cincime. Alimentare cu gaze sunt in jur de 300. Aproape 7 milioane de persoane stau in locuinte fara apa curenta si se bazeaza pe fantana de la poarta. In ritmul actual, se estimeaza ca prin anul ...2100 vom ajunge la stadiul la care sunt acum Cehia sau Ungaria. Locuitorii de la tara s-au invatat sa traiasca fara utilitati.
In 2013, unii dintre ei nici macar nu stiu ce inseamna concret canalizarea, dupa o ce au trait o viata intreaga cu haznaua in fundul curtii. Putini sateni stiu ca reteaua de canalizare este cea prin care se scurge apa menajera - adica cea trasa la toaleta si rezultata dupa dus, la baie ori apa scursa de la chiuveta din bucatarie. Canalizarea e diferita de reteaua de apa, adica cea care aduce apa potabila la robinet.
Oamenii de la sate rateaza intrarea in civilizatie, desi UE ne ajuta de dinainte de aderare sa ne modernizam si ne da milioane de euro pentru asta.
In cadrul programului de investitii in scolile de la tara hei-rup-ul edililor si brambureala managementului de la centru au dus la decontari inutile.
La 50 de km de Cluj, in satul Toltiur, gasim o scoala modernizata cu sute de mii de euro, ascunsa intre dealuri. Are tot ce trebuie - de la toalete moderne, la sali de clasa utilate. Un singur lucru ii lipseste - elevii. Primarul a cerut banii, Ministerul Educatiei i-a acordat cu lejeritate, dar chiar dupa terminarea investitiei, acelasi minister a decis sa inchida scoala. Motivul e simplu - satul respectiv are doar... 9 copii. Puteau studia cate unul in fiecare clasa, dar autoritatile au decis ca pot face naveta in localitatea vecina.
Si la acest capitol Romania e tara paradoxurilor - in timp ce scoli moderne, racordate la utilitati zac inchise si se degradeaza, unitatile de invatamant vechi si darapanate, fac victime.
In Dambovita, martie 2012. O eleva de doar 8 ani, a murit inecata in haznaua scolii, iar alte doua fetite au fost salvate in ultimul moment. Cele trei copile, au cazut in fosa septica a unitatii.
Cu un an inainte o drama identica a avut loc in Moldova. Trist, rusinos, strigator la cer - traim intr-o tara unde anual mor copii inecati in haznalele scolilor sau in santiere care nu se mai termina, dar inghit fonduri uriase.
Romania este la acest capitol fruntasa in Europa.
Avem in Romania performante cu adevarat uluitoare in domeniul constructilor facute cu bani publici. La Tulnici, in Vrancea, cladirea care ar trebui sa gazduiasca un centru infoturistic se tot amenajeaza de... peste 20 de ani. Iar la Prajesti, in judetul Bacau, edilul se lauda cu un sediu de primarie inspirat de muzeul Louvre.
Cine viziteaza comuna Tulnici din Vrancea, poate descoperi cel mai longeviv proiect de constructii din tara. Amenajarea acestui imobil care ar trebui sa fie un centru de informare turistica, dureaza de mai bine de... 2 decenii.
Aceasta bijuterie arhitecturala ar fi trebuit sa fie punct de atractie turistica pentru intreaga zona de aici din Muntii Vrancei. Si atrage, nu poti sa zici ca nu atrage: numai gunoaie.
De la un fost consilier, actualmente profesor la scoala vecina cu paragina, aflam de exemplu ca acoperisul cladirii a fost schimbat pana acum de doua ori, si va fi schimbat in 2013 ... pentru a treia oara. „N-a rezistat, stiti noi avem si miscari tectonice aici si l-a swchimbat cu tigla si acum trebuie schimbata iar si tigla.” „Prima data a fost la Primaria Tulnici n-au avut fonduri s-o termine si apoi de acum 3 ani a fost predata la Consiliul Judetean. Dansii au venit sa o faca dar s-au oprit ca nu au mai avut bani.”
Sa nu credeti ca e vreo gaura neagra care inghite fondurile locale si judetene, asa cum insinueaza oamenii locului. Nicidecum - la mijloc ar fi vorba de o slaba finantare, care a tot impiedicat terminarea investitiei.
Marian Oprisan, presedinte Consiliu Judetean Vrancea, spune ca proiectul de cateva sute de mii de lei a inaintat greu pentru ca vine la pachet si cu un drum turistic mult mai scump, care leaga satele comunei - Lepsa si Gresu. Seful peste judet nu spune insa si ca firma care lucreaza in prezent la centrul infoturistic din Tulnici e abonata de multi ani ani la contractele semnate de Consiliului Judetean Vrancea, pentru drumuri, scoli si alte investitii. Conform datelor de la Registrul Comertului, in perioada 1995-2010, asociat in companie a fost chiar avocatul care l-a reprezentat pe Marian Oprişan, intr-un dosar la DNA pentru abuz in serviciu, utilizarea unor credite in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. „Era si este irelevanta calitatea mea de fost asociat cu cea de avocat al lui Marian Oprisan…” declara avocatul Alexandru Bălan. Intr-adevar, intre cele dou calitati - de avocat si fost actionar intr-o firma de constructii - nu exista nicio legatura. Desigur insa, ramane coincidenta.
Si daca la Tulnici guvernul nu a dat bani pentru centru infoturistic, a avut pentru comuna Silindia, din judetul Arad. Localitatea cu doar 800 de locuitori in cele cinci sate apartinatoare, va avea un centru de informare turistica construit cu bani europeni, chiar daca in zona nu exista obiective de vizitat sau macar... locuri de cazare.
Constructia centrului a inceput deja langa primarie. Ctitorul, edilul comunei, sustine ca zona are cu ce sa se mandreasca. „In zona noastra a fost moara cu noroc din cartea lui Slavici... S-a mai descoperit aici o comoara foarte frumoasa cu vreo 800 de banuti de argint.” Si cine stie, poate s-o mai descoperii ceva si vor oamenii sa fie pregatiti atunci cand vor navali turistii. Pana atunci insa ar putea fi indrumati sa viziteze maretele cladiri ale primariilor locale construite tot cu bani frumosi si tot cu bani de la stat.
La Prajesti, comuna extrem de saraca din judetul Bacau, primarul Eugen Antica se lauda cu o mandrete de constructie. „Am vizitat Muzeul Luvrului stiti ca la intrare este cupola frumoasa de sticla si asta-i ceva asemanator. Altfel este ziua cand primesti lumina pura si din interior si din exterior.” Cu 400 de mii de euro de la Guvern, primarul a ridicat un sediu cu acoperis retractabil din sticla, in forma de piramida. O viziune de ...o jumatate de milion de euro, de care edilul e foarte mandru.
Acelasi primar se mandreste in comuna cu „gradinile de la Versailles”, o gradina botanica, plina cu ...plante exotice. Si mai are comuna un muzeu, ridicat cu 400 de mii de lei de la bugetul local. Nu conteaza ca nu are mai deloc vizitatori, e fala primarului, care a expus in muzeu toata colectia fostului sau profesor de stiintele naturii. Cu 5 sali si o extindere, muzeul are de la razboaie vechi de tesut, la un urs si ratze impaiate, bancnote vechi, si un sac de fosile. „Acolo avem purcei cu malformatii, cu doua capuri, diferite specii de pesti, si cel mai important aici, avem embrionul uman.” Purceii sunt din ograda satenilor, embrionul de la o maternitate. O adevarata atractie pentru localnici, care ...tot ca la muzeu se uita si spre casele lor de ev mediu: fara asfalt si fara canalizare.
La Prajesti ultima dorinta a primarului e primaria, nicidecum nevoile oamenilor. Exista insa o mica problema si santierul s-a oprit. „Intre timp a venit Curtea de Conturi, a verificat in acte, a verificat pe teren si a zis ca le-am dat mai mult cu 2 miliarde deoua sute de milioane.”
Primarul spune ca a lucrat cu cea mai mare firma din Bacau, abonata in anii trecuti la toate proiectele importante din judet. Sustine ca asta a fost si considerentul pentru care a ales sa semneze cu ea contractul, desi lumea prin sat vorbeste ca societatea i-ar fi fost impusa de mai marii judetului. Edilul se jura ca nu a stiut de costurile umflate descoperite de Curtea de Conturi. Firma a intrat intretimp in insolventa, dar Curtea de Conturi a dispus primariei Prajesti sa recupereze banii platiti fara acoperire. Primarul s-a vazut in situatia de a cere inapoi sumele platite, altfel, lucrarea nu va mai inainta, desi pana acum a inghitit aproape o jumatate de milion de euro!
E plina tara de primarii trufase. La Laloşu, in Valcea, cladirea nou nouta e prilej de galceava intre actualul si fostul primar. Cel de acum spune ca la mijloc e frauda.
Constantin Dicu actualul primar spune ca „Lucrarile nu au fost terminate, sau practic nu au fost facute.” Cladirea ar fi fost receptionata, desi nu e racordata la utilitati. Lipseste o centrala termica si bransamentul la utilitati, declara edilul sef. Fostul primar are alta parere: „I-am lasat cu cea mai frumoasa primarie, nu mai gasiti vreuna asa in judet.” Cand face aceasta afirmatie fostul edil se refera si la mausoleul din fata primariei, ridicat in cadrul aceluiasi proiect. Un monument ca la carte - cu vultur, soclu si lespezi funerare, pe care sta scris mai mult decat edificator ca e vorba de o ofranda in cinstea eroilor Comunei Lalosu. Si ca sa stim cine sunt, pe lespedea de marmura sunt batute cateva nume - primul e ctitorul, mai precis fostul primar, sub el e presedintele Consiliului Judetean Valcea, urmeaza un general in rezerva ca apoi sa ii regasim pe Mugur Isarescu - guvernatorul BNR, Dumitru Dragomir de la Liga Profesionista de Fotbal si pe Adrian Mititelu, fostul patron al Universitatii Craiova. Eroii celebri sunt oameni care pe fostul primar l-ar fi ajutat candva, in viata. Multi dintre cei inscris nici macar n-au trecut verodata prin Lalosu.
Singurul erou e chiar fiostul primar Ion Toma. Primarul a fost eroul unei descinderii cu mascatii anul trecut cand a fost ridicat de acasa intr-o dimineata. Ion Toma are in prezent pe rol un dosar penal, fiind cercetat in libertate, pentru fapte de coruptie: procurorii DNA il acuza ca a primit foloase necuvenite, adica a decontat fictiv demolarea scolii vechi din comuna, lucrare facuta doar in acte cu o firma, in realitate cu zilieri care l-au denuntat. Iar ulterior dupa modernizarea scolii, ar fi facut plati pentru lucrari neexecutate, la cladire si la amenajarile exterioare.
Fostul edil spune ca in loc sa termine proiectul scolii, primarul de acum baga banii intr-un stadion inutil.
Stadionul se face. Pe un deal de langa primarie, ca meciurile sa fie vizionate de la birou. Doar ca este... in panta.
Stadionul in panta e o alta minune romaneasca, deloc o raritate in comunele de la noi. La Finis. in Bihor, o investitie de 600 de mii de lei inceputa in 2008, mai are mult pana la finis. Aici se construieste stadionul pe care Romania nu va avea probleme nici cu Spania, Brazilia sau Argentina, iar arena ... in panta, desi in plin santier, poate intra in cartea recordurilor.
Primarul spune ca nu se simte cu musca pe caciula - o fi trimis el planurile la Bucuresti cerand investitia, dar Ministerul Dezvoltarii si Turismului le-a aprobat fara verificari. Pe viitorul teren chiar si Argentina lui Messi ar da de greu in fata Romaniei. Mingea va sta numai la ai nostri. Romanii trebuie doar sa-si aleaga terenul de pe deal.
Se stie ca suntem codasi la accesarea fondurilor Uniunii, iar vestea a dus si la aprobari haotice pentru proiecte, de dragul statisticilor.
Rosia de Amaradia e comuna din Gorj unde in 2005 au inceput alunecari serioase de teren, cauzate de o exploatare miniera. De atunci in zona s-au prapadit zeci de gospodarii, iar urmarile miscarii pamantului se vad si astazi. Aceeasi comuna e condusa in prezent de un edil numit „primarul 3 stadioane”.
„Va dati seama ca eu imi doream altceva – declara primarul Liviu Cotojman -, imi doream canalizare, asfaltarea unui drum, dar asa au fost banii directionati pe Ordonanta 7 pentru baze sportive.”
Comuna are un teren sintetic la scoala, un stadion langa primarie la care se construeisc vestiare, si mai nou au inceput lucrarile la ...un al treilea, in afara comunei. „Ce sa facem cu terenurile de fotbal? Intreaba o localnica. Sa jucam noi? E pentru tineret. Pentru tineret, dar sunt plecati. Sunt plecati toti, ca nu avem unde sa muncim.”
Noul stadion e pe o „japca”, asa cum numesc oamenii zonei un amplasament sus, intre dealuri.
Despre cu totul alta japca vor sa afle localnicii de la primar. „Sa explice si la prosti, pentru ce a investit aici o gramada de bani”. „Culmea e ca pentru stadion a venit finantarea, pentru asfaltarea de drumuri suntem in asteptare.”, mai adauga primarul.
Sume uriase se disperseaza catre sute de proiecte mici dar risipitoare. Cand vorbesti insa de investitii regionale, proiectele sunt cu atat mai scumpe si fanteziste.
Pe-un picior de plai pe o gura de rai se intampla si lucruri megalomanice in Romania. Pe raza satului valcean Seaca, in buza padurii Muereasca, e un proiect finantat cu fonduri europene. Se doreste a fi o noua stea pe firmamanetul turismului de afaceri valcean. Este al doilea ca marime pe tara, dupa centrul de la Romexpo din capitala si poarta un nume pompos - Centru Regional de Conferinte Nord - Oltenia. Un proiect de 8 milioane de euro -, cu 4 pavilioane uriase intinse pe 5 hectare, cu zeci de locuri de parcare, si toate utilitatile trase pe un fost islaz comunal. In cladiri incap in acelasi timp 5 mii de persoane, adica ceva mai mult decat are toata comuna vecina Bujoreni. Intrebat daca nu cumva a exagerat, reprezentantul Consiliului Judetean „da vina” pe cresterea economica de dinainte de criza.
8 mii de lei costa gazul pe saptamana, plus curentul, alte cateva sute. Lunar factura e uriasa pentru un complex care timp de 2 ani, nu a avut chiriasi. Iar greul abia din 2013 incepe.
Noroc ca s-a gasit o firma romano-germana care sa inchirieze incepand din aceasta primavara cateva birouri din pavilionul central si un pavilion mic, pentru cercetare. S-au gasit astfel bani pentru rebransarea la reteaua de energie electrica.
Oamenii locului habar nu au ca proiectul e gata de... aproape 3 ani. Cand a inceput s-a spus ca aici vor fi 700 de locuri de munca, nu 7. Si noi am crezut ca inca se mai lucreaza nu e terminat. E terminat din 2010 e si receptionat. Bani investiti degeaba.
In sute de alte comune din tara, romanii asteapta intrarea in civilizatie. Din 140 de mii de cereri de finantare pentru utilitati, aprobate au fost mai putin de jumatate. Proiectele pentru o retea de canalizare sau drum de asfalt sunt mai laborioase si mai scumpe decat cele pentru parcuri, piscine si stadioane, si poate din acest motiv multi primari nici nu se inghesuie la accesarea de fonduri. In statistici sunt trecute ca „avand canalizare” comune cu retele pe doar cativa kilometri, desi aceleasi localitati au mii de gospodarii ingropate in mocirla. Bifate cu utilitati sunt si localitati unde doar teoretic oamenii au primit ce prevedeau proiectele.
In comuna cu un nume predestinat, Nufarul, din Tulcea, strazile sunt pline de crapaturi din cauza apei. Acum doi ani firma care a castigat licitatia pentru lucrarile de canalizare a primit un munte de bani din fonduri europene. Dupa ce au sapat canalele, muncitorii le-au cimentat, dar n-au mai tras si tevile de scurgere. Din aceasta cauza toata apa de ploaie dar si cea menajera refuleaza in case, gradini sau pe sosele. Iar pe unde sunt tevi, n-au fost racordate la bazinele speciale. O lucrare in bataie de joc. Apa rezidulala scursa la intamplare inunda foarte des si soseaua ce face legatura intre Tulcea si Dunavat care a costat doar...60 de milioane de euro. Un drum European platit pe bani grei risca sa se surpe.
Fostul primar din Nufarul, adica cel care a semnat contractul pentru canalizare se jura ca nu stie nimic de lipsurile din subteran. Firma care a castigat licitatia pentru lucrari, a subcontractat altor 7 societati, iar banii s-au risipit in ...7 zari.
As fi vrut sa va spun ca acesta este un pamflet si tot ce ati vazut pana acum in reportaj este fictiune. Din pacate este realitatea iar viitorul sunt la fel de fantezist in multe comune.
Trei primari au cerut transformarea pasunilor comunale in terenuri de golf, cu fonduri europene. Cincisprezece comune din tara au primit chiar aprobare pentru piste de biciclisti, iar lucrarile urmeaza sa inceapa in aceasta primavara. Vom vorbi de trotuare asfaltate si marcate corepsunzator, pe ulite care raman in noroi. La Dumesti, in judetul Iasi, proiectul prevede 15 kilometri, pentru posesorii de biciclete.
In Romania asfaltul e dorinta, reteaua de apa potabila un vis, iar canalizarea pare interzisa. Nevoi si conditii elementare in orice tara civilizata, raman un lux pentru romani. Autoritatile pica an de an examenul intrarii in civilizatie -risipirea fondurilor de la stat si Uniunea Europeana, dublata de viziunea alesilor locali, nasc proiecte fanteziste care nu-si dovedesc utilitatea si ii mentin pe romani in saracie si mizerie.
Alesii nostrii le numesc viziuni indraznete, pentru care ar trebui sa fie laudati si votati mandat dupa mandat. Pentru oamenii uitati in noroaie si praf, marile capodopere sunt mai degraba… un vis urat.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 7 aprilie 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
