"Cazul " Mutu face de fapt lumina in adevarata stare de fapt din Romania. In putine cuvinte, si printr-un paradox, cazul Mutu ne spune ca, atunci cand vrea sa ne piarda, Dumnezeu ne ia intai de toate mintile. Paradoxul consta in aceea ca o societate in care idolii sunt doar fotbalistii sau manelistii nu poate depasi limitele impuse de acestia.
Un fotbalist putred de bogat, la 25 de ani, are toate defectele si calitatile romanului mediu. Este talentat, mai mult decat se crede, e "baiat bun", are si ceva aspiratii, e descurcaret, mai mult decat ar fi nevoie, e dezinvolt, nu-si pierde firea si poate pacali ceva timp, ceva lume. Dar nu mereu si nu pe toata lumea. De fapt, scandalul provocat de cel mai talentat fotbalist roman, poate din toate timpurile, a fost prevestit de "ratacirile" sale prin baruri, magazine de lux, cazinouri, prime pagini ale revistelor de mana a treia etc, etc. As atrage atentia ca marirea si decaderea acestui fotbalist nu sunt altceva decat reflexul imediat al mediului din care vine si reprezinta o fiziologie, mediatizata, tipica pentru lumea romaneasca de azi.
"Cazul" Mutu are directa legatura, vine chiar de acolo, cu strazile croite pentru birje ale Bucurestiului, dar pe care se inghesuie fara nici un rost masini de teren impresionante incat ai crede ca te afli in plin safari... De fapt, te afli pe Calea Victoriei, unde dintotdeauna cei cu bani au simtit nevoia sa arate celor care nu-i au ca ei ii au. Si nu le ajunge sa dea de stire, lor le trebuie sa si umileasca restul lumii. Va amintiti de urletele copiilor unui prefect care dadeau ceva "la tot cartieru'".
Era un strigat sintetic al posesorilor de jeep-uri scoase la vedere pe Magheru, al proprietarilor de caini de lupta crescuti in apartamente de bloc, al purtatorilor de ghiuluri, lanturi, bratari si cercei ori Rolex-uri cu diamante in general si in special prezentate in prim plan fie la televizor, fie la orice ocazie, dimineata, la pranz si seara. Era strigatul de lupta al celor carora nu le ajunge ca au, ci doresc sa obtina din a avea pe a fi.
"Cazul" Mutu este emblematic pentru criza morala prin care trecem, pentru ca, in fapt, nimeni din aceasta tara nu poate fi ocolit, semnele sunt multe si neasteptate in acest sens. Numai faptul ca in preajma alegerilor politice, prima pagina a ziarelor este acaparata de Laura Andresan si ale sale multe intamplari intime spune destul de multe.
"Cazul" Mutu ne spune ca imparatul e gol, ca "lumea buna" e calpa, ca gesturile sunt alterate, ca reperele sunt inselatoare ca, in cele din urma, nu suntem pregatiti sa infruntam realitatea. Nici realitatea unor venituri de milioane de euro, macar pentru simplul motiv ca iti trebuie suflet tare si multa inteligenta sa le faci fata.
Poate, daca i-ar fi spus cineva bietului Adrian Mutu ca ar fi fost mai bine ca, decat sa-si cumpere yacht, sa fi introdus canalizarea si apa curenta in satul neamurilor sale de la tara, poate atunci Adrian Mutu ar fi avut si astazi parte de un alt fel de tratament. Macar unul corect. Dar n-a avut cine sa-i spuna. De fapt, asta e cea mai mare problema a Romaniei. Nu are cine sa ne dea sfaturi si, mai ales, nu prea mai sunt oameni carora sa le pese. In lumina "cazului" Mutu asta e tot ce se vede.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
