Numindu-mi randurile de fata Un Kosovo poetic nu creez niciun fel de metafora. Asadar, nu despre un razboi intre poeti, nu despre un camp de batalie e vorba, ci chiar despre provincia atat de des invocata in disputele internationale, provincie care revine la starea de normalitate si, dupa ce armele au tacut, este normal sa se auda vocea poeziei. Sigur ca zona este departe de a-si fi aflat linistea interioara, de a-si fi oblojit toate ranile si de a fi lasat in uitare conflictul si ura. Sigur ca e inca nevoie ca pacea sa fie aparata cu arma in mana (un paradox ce nu mai este paradox de multa vreme!). Dar la fel de sigur e ca o antologie de poezie (Vremea de aur a Dragostei) si un recital poetic sunt insemne ale revenirii la normalitate.
Un vecin ti-e mai apropiat decat o ruda, se spune. E o intelepciune pe care deseori o ignoram si ne inghesuim sa ne cautam rubedeniile hat departe, sperand ca vom gasi la ele sprijin, intelegere sau alinare. Numai ca, atunci cand le gasim, si noi, si ei suntem mirati, intrigati, dezamagiti. Firavele noastre legaturi nu ne prea ajuta in a ne regasi sentimentul de solidaritate. In locul lui apare stinghereala, in locul cuvintelor se instaleaza o tacere stanjenitoare pentru amele tabere. Nu vreau sa extrapolez si sa vorbesc despre cat de benefice sunt cautarile noastre diplomatice departe de casa, nici sa caut nod in papura incercarilor noastre de a ne debarasa de spatiul caruia ii apartinem (aceasta parte a Europei) spre a ne afilia, fortand integrarea si recunoasterea, in altele. Observ doar ca stim mai putine lucruri despre ceea ce se intampla langa noi decat despre ce se petrece foarte departe.
De Kosovo, noi, generatiile ceva mai trecute de tinerete, sigur ca am aflat prin cartea de istorie la capitolul Micea cel Batran si a sa prezenta in randul coalitiei antiotomane, coalitie ce se va dovedi la Kosovopolje incapabila sa-si invinga propriile orgolii spre a birui. Si a mai revenit in timpul framantarilor tragice din spatiul ex-iugoslav, framantari cu izbucniri atat de violente de o parte si de alta, incat nu le-am putut cuprinde pe cale rationala. De ceva vreme, mai auzim despre Kosovo pentru ca ne mai parvin vesti despre militarii romani aflati in misiune internationala de mentinere a pacii in zona. Iar atunci cand obiectivul scapa spre panoramari, ne ofera inca imaginea consecintelor violentelor, adica un decor ce se incropeste dintr-un peisaj natural aspru si din ranile adanci ale razboiului.
La cativa pasi de noi, traieste o lume cu particularitati puternice, as zice ciudata in cutumele si mentalitatile ei despre care stim foarte putin, desi, zice Baki Ymeri, "unicul popor din lume inrudit cu romanii pe linie daco-traco-ilirica (este) poporul albanez". Iata-ne nu numai vecini, dar si rude (si Iorga scria despre albanezi ca despre niste veri de-ai nostri).
Am inceput sa ne cunoastem mai bine, sa ne apropiem in ultima vreme prin schimburi culturale. La Editura Muzeul National al Literaturii Romane, a aparut o antologie de poezie albaneza, la Pristina, la Editura Rozafa, a aparut o antologie cu 21 de poeti romani - cuprinzandu-i printre altii pe Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Mircea Cartarescu, Traian T. Cososei, Carolina Ilica, Dan Mircea Cipariu, Simona Popescu, Clara Margineanu s.a. - intitulata Vremea de aur a Dragostei. Meritul, spune traducatorul Baki Ymeri, apartine Biroului Roman din Pristina, precum si poetului kosovar, director al Editurii Rozafa, Sali Bashota.
La lansarea volumului la Pristina, a participat Dan Mircea Cipariu, care mi-a furnizat la intoarcere detalii privind evenimentul. "A fost un proiect si o initiativa particulare. Sprijinul financiar a venit de la Delia Cojocariu (consultant KFOR in Pristina) si asocialtia Euro Culturart. Oficiul de Legaturi al Romaniei in Kosovo, prin vocea domnului Gheorghe Bucura, s-a ocupat de Vremea de aur a Dragostei, antologia de poezie romaneasca tradusa de Baki Ymeri, si de relatia cu Biblioteca Universitara din Pristina condusa de dr. Sali Bashota, o gazda foarte primitoare. Sa citesti poeme pe campul de batalie, pentru ca pe langa studentii albanezi, cei mai multi spectatori prezenti in aula Bibliotecii Universitare din Kosovo au fost 'internationali' de la fortele militare KFOR, inclusiv romani, reprezinta o experienta-unicat. Conventia e cu totul si cu totul alta. Stii bine unde te afli si intrebarea 'Poate cu adevarat poezia sa fie un act eliberator de energii si istorii negative?' m-a urmarit. A fost primul meu 'poetry reading' organizat Intr-o alta tara, cu poeme din Tsunami, citite de mine in romana si in engleza de o americanca cu accent de neuitat, MJ Kittredge, careia i-au placut tare mult traducerile Junonei Tutunea. Am dat autografe pe antologie, publicul devenind curios dupa ce un interpret albanez, stiutor de romana, a citit doua poeme ale mele traduse de Baki Ymeri. Am dat 15 minute autografe, iar dupa, ca si in Romania, nu am mai prins decat un deget de vin rosu din bogatul cocktail pregatit de Delia si de doamna Bucura".
Daca nu ma insel, Kosovopolje se traduce prin "Campia Mierlei". Poetic nume, nu?!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
