Amintirile si cateva documente inedite apartinand lui Nicolae Petrescu Comnen, proeminenta personalitate a vietii publice de la sfarsitul primului razboi mondial sunt publicate la Editura Oscar Print de Nicolae Petrescu si Gheorghe Zamfir. Volumul cuprinde si o postfata de o consistenta si o gravitate remarcabile. De altfel, intrebarile deschise ale postfetei explica si pondereaza marturiile lui Petrescu Comnen, marturii care privesc un fapt istoric fie necunoscut, fie trecut cu vederea in istoria si istoriografia romaneasca. Este vorba despre un proiect politic surprinzator - si atunci, dar si astazi - privind o uniune personala sub coroana regelui Ferdinand intre Ungaria si Romania sau chiar o confederatie intre cele doua state.
Cartea, intitulata O prima experienta comunista in Ungaria, readuce in fata cititorului o chestiune aproape necunoscuta acestuia, de o importanta covarsitoare pentru destinele unei Romanii intregite de facto, dar inca nerecunoscuta ca atare de jure, de catre principalele puteri invingatoare in Marele Razboi. Petrescu Comnen si-a inceput cariera de om politic dedicat cauzei nationale cu o serie de articole publicate in presa elvetiana, mai apoi si in cea franceza, vizand prezentarea uriasului efort si a imenselor sacrificii pe care le-au facut poporul si Armata Romana pentru sustinerea frontului alaturi de Antanta. Intr-adevar, frontul romanesc avea in jur de l.500 km, iar Armata Romana numara abia 600.000 de oameni, in vreme ce frontul francez avea 700 km si era aparat de 4 milioane de oameni, cel italian - 600 km si un milion si jumatate de oameni, iar cel rusesc - 4 milioane de soldati pe l.500 km. Orice comentariu pare acum de prisos, atunci insa nimic nu era in zadar pentru a face recunoscute drepturile romanilor, care, desi nu parea, erau subminate si chiar negate de catre proprii aliati. O politica externa inteligenta, sacrificiul propriilor actanti in favoarea interesului national, idei clare si tenacitate in vorbe si fapte au dus la un rezultat care corespundea nazuintelor intregului popor romanesc. Nu acesta este insa subiectul cartii, ci doar fundalul ei. Subiectul este punctual si incitant: prezenta Armatei Romane la Budapesta. In urma campaniei duse impotriva fortelor armate ale guvernului lui Kun Bela care amenintau stabilitatea si pacea din Europa Centrala si de Est, mai cu seama daca s-ar fi reusit jonctiunea cu Armata Rosie, ordonata de Lenin si in favoarea careia s-au declansat evenimentele de la 13 decembrie 1918, Ungaria cauta o solutie de iesire din criza. Una dintre variante ar fi fost "absorbirea" adversarului direct, prin uniune personala sau confederare. Ambele ar fi permis ca lucrurile sa ramana, in mare parte, neschimbate, controlul Transilvaniei ramanand practic in mainile aristocratiei maghiare, cea care si propunea fantezistul plan. Din marturiile lui Petrescu Comnen se desprinde limpede faptul ca Iuliu Maniu este cel care se opune ferm si pe buna dreptate acestui plan. Celor de la Bucuresti si mai cu seama Coroanei, proiectul li se parea a fi surazator. O explicabila "betie" a succesului care, in fapt, nici macar nu se implinise. Tocmai acest proiect era prezentat ca o cale sigura de recunoastere din partea Antantei a meritelor si cerintelor Romaniei. In fapt, nu era decat o speculare a unor presupuse complexe de inferioritate, a dorintei firesti de a intra in randul natiunilor pe deplin europene, dar si a unor slabiciuni de genul fricii de a pierde momentul favorabil, cand, in fond, nu era vorba decat de un drept legitim, platit cu sangele si suferinta a milioane de romani. Din lectura intregii carti putem intelege astazi un mesaj, cu certitudine, foarte actual: nimeni si nimic in afara de dreptul nostru si taria noastra nu ne poate ocroti, nu ne poate da un viitor.
Prin mijlocirea ingrijitorilor editiei si mai cu seama a postfetei, care face o lectura la zi a textului si contextului, Nicolae Petrescu Comnen ne trimite un mesaj pentru a intelege viitorul nostru in Europa comunitara, unde tentatiile si primejdiile nu vor fi mai mici decat cele din Europa divizata. Dimpotriva.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
