...ce iubea vanatoarea se da de ceasul mortii, de cativa ani buni, sa-si croiasca un rost pe meleagurile noastre. Le-a incercat pe toate, dar sansele i-au suras prea putin. Acum, cat este domnia-sa neam pursange il priveste direct si personal.
Tatane-sau a deschis si se pare ca a si castigat procese de recunoastere a descendentei. Fiul, la randul lui, a pus tot sufletul in incercarea de a se acredita ca urmas al regelui Carol al II-lea, negand cu inversunare drepturile fiului legitim al acestuia. Multa lume ar putea spune ca e treaba lui si, eventual, a celor direct tulburati in drepturi de insistentul personaj.
"Prins Pol" cum ii place sa fie numit intre prieteni si, eventual, intre rude, a aparut in Romania postdecembrista cam din neant, sau, oricum, din necunoscut. A fost insa repede luat in brate de autoritatile de atunci. Intr-o maniera discreta, fara valva, dar nici cu prea mare secretosenie. Nici unul dintre vajnicii patrioti nu a fost deranjat ca vlastarul princiar se recomanda cu numele de familie "de Romania" intr-o vreme cand "nu ne vindeam tara". Si asta pe cand aceleasi autoritati se strepezeau la dinti numai cand auzeau de regele Mihai. Asadar, in timp ce printul se rasfata prin emisiuni de televiziune (publica, de!, ca nu era alta), schimba retete, dadea solutii si isi exersa limba paterna, fostul suveran era interzis. La o tentativa de a calatori in tara natala ca simplu cetatean, regele a fost urmarit cu tractoare blindate peste aratura, umflat de politie si trimis cu forta peste hotare, insotit de un grup de turisti veseli, foarte bine tunsi si cu haine de piele. Abia peste doi ani au putut accepta "emanatii" prezenta regelui in tara si au regretat amarnic acest moment de slabiciune. Asta in timp ce beizadeaua zburatacea fara probleme si emitea pretentii la mostenire.
Poate ca nu chiar toti au uitat ca printul a candidat si la presedintie, povestind cum va aduce mii de investitori din Thailanda sa ne bage in Asia de Sud-Est cu tsunami cu tot. Deunazi, suparat de tot ca la compatrioti nu mai gaseste intelegere, s-a plans unui foarte serios cotidian din Israel ca unchiul sau a condus un stat nazist, a pactizat cu Hitler si a prigonit evrei. Gazeta i-a preluat fara sa clipeasca ineptiile, iar la Bucuresti doar un grup destul de putin numeros de istorici l-a contrazis cu sfiala. Ideea de "stat nazist" la Bucuresti nu a deranjat pe nimeni. Dar semnatarii protestului au reamintit ca tanarul rege chiar a salvat, impreuna cu regina-mama, zeci de vieti evreiesti. "Prins Pol" nu vrea sa stie. El o tine una si buna: daca de tron nu e vreun rost, macar mostenirea familiei sa-i vie pe cale legala. Si e in stare sa-l acuze pe rege ca a adus fanariotii, ca a instaurat comunismul si ca, mai nou, a pactizat cu Uniunea Europeana impotriva Americii. Cam asa a si inceput istoria regalitatii de la noi. Speriati de puzderia de beizadele care musteau in cele doua principate, boierii de la 1866 au cautat salvarea la un domn strain. Fara sa banuiasca riscurile colaterale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
