Daca tot se vorbeste atat in ultima vreme despre proiectele foarte personale ale regizorilor, iata ca nu doar la noi au premiera productii visate ani buni de cineasti. Prestigiosul Le Figaro a dedicat un articol amplu momentului in care un clasic precum Andrzej Wajda a lansat - la cea mai recenta editie a Festivalului International de Film de la Berlin - un film pe care isi dorea cu ardoare sa-l realizeze de ani de zile: Katyn.
Recent nominalizat la Oscar, la categoria Cel mai bun film strain, acesta comemoreaza masacrul a 22.000 de polonezi, petrecut in primavara anului 1940 in padurea de la Katyn, la Kharkov si Kalinin. Filmul semnat de marele regizor polonez (al carui tata a fost, de altfel, unul dintre ofiterii care si-au gasit sfarsitul la Katyn) a fost foarte bine primit la Festivalul de la Berlin, printre spectatori numarandu-se chiar cancelarul Angela Merkel, relateaza publicatia.
Pentru a evoca tragedia propriei familii si a compatriotilor (8.000 de ofiteri luati prizonieri in 1939, in timpul invadarii Poloniei iar restul, pana la 22.000, intelectuali polonezi - avocati, preoti, politicieni -, plus proprietari de fabrici si pamanturi, au fost executati de politia secreta stalinista in 1940), marele cineast in varsta de 82 de ani a scris scenariul in colaborare cu scriitorul Andrzej Mularczyk si cu scenaristul Wladyslaw Pasikowski. Vreme indelungata, autoritatile Uniunii Sovietice au sustinut ca acest asasinat in masa a fost infaptuit de nazisti, pedepsind orice polonez care spunea altceva. In 1990, Kremlinul a recunoscut insa responsabilitatea sovieticilor pentru aceste fapte.
"Masacrul de la Katyn a fost secretul cel mai bine pazit de catre cenzura comunista. Insa filmul meu, in mod categoric, nu este unul politic si nu vreau deloc ca el sa serveasca drept instrument al manipularilor politicienilor. Este numai un film care exprima suferinta si doliul polonezilor", spune Wajda.
Conform Le Figaro, filmul - care a adus in Polonia peste trei milioane de spectatori - este o "opera grandioasa despre o pagina teribila din istoria acestei tari", prin prezentarea careia "Berlinala a restabilit spiritul confruntarilor istorice si politice care constituiau marca sa inainte de caderea Zidului".
Filmul se deschide cu intalnirea dintre Armata Rosie si Armata germana, intrate amandoua pe teritoriul Poloniei, la o diferenta de cinci zile, in 1939, cand pactul germano-sovietic era inca in vigoare. Odata cu ruperea pactului, in 1940, armata germana, inaintand spre Est, a descoperit gropile comune din padurea Katyn, scotand la iveala faptele sovieticilor. Insa Armata Rosie, aflata in tabara Aliatilor, avea sa nege totul. Acesta este contextul istoric al unui film care incearca in primul rand sa reconstituie cateva povesti individuale care subliniaza tragedia.
"Faptele sunt cunoscute si indubitabile. Ele apartin istoriei. In 1989, Gorbaciov a permis deschiderea unor documente care atesta totul, printre care ordinul secret prin care se cerea executia tuturor ofiterilor polonezi tinuti prizonieri. Sunt date istorice recunoscute de cercetatori seriosi. Scopul meu nu este deci sa stabilesc fapte si culpabilitati, ci sa insufletesc aceste fapte, sa redau dimensiunea umana a evenimentelor si suferinta celor care au trecut prin ele", spune Andrzej Wajda.
Pornind de la documente autentice, printre care scrisori, jurnale personale si imagini de arhiva, scenariul a creat diverse personaje fictive - ofiteri plecati, sotii si copii care ii asteapta acasa fara nicio stire despre ei.
Filmul, remarcabil regizat si jucat, se concentreaza pe trei momente. Primul surprinde perioada 1939-1940, cand Polonia era sub dubla ocupatie - germana si sovietica. Al doilea este plasat in 1943, cand jurnalele de actualitati din epoca difuzau numele celor disparuti la Katyn, deturnand insa faptele. Al treilea este anul 1945, care implica deja generatia urmatoare: un tanar este respins la universitate pentru ca este fiul unui ofiter disparut la Katyn.
Tot Le Figaro relateaza cateva fragmente de la conferinta de presa a lui Andrzej Wajda la Festivalul de la Berlin, in cadrul careia tinerii actori din distributie, care erau copii in vremurile acelea si pentru care toate aceste fapte reprezinta trecutul indepartat, au tinut sa-i multumeasca pentru ca "le-a deschis inima asupra unor lucruri fara de care nu ar fi fost capabili sa inteleaga atat de bine istoria".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
