Explozia literaturii, scrisa de tineri, pentru care sexualitatea nu mai constituie un tabu, nici macar o provocare, ci un dat firesc isi afla un penetrant varf de lance erogena in opera lui Kiki H2O, care incita publicul atat in varianta hard(-cover), cat si, la adresa de mai sus, pe internet.
Evident, nu o sa ma creada nimeni, dar nu-l cunosc pe autor decat din relatarea fugitiva a unui coleg, care mi-a evocat in treacat "un tip misto, care a scos un roman mai altfel, derivat dintr-o esuata incercare de grup de a rescrie Craii de Curtea Veche". Astfel ca m-am trezit cu cartea pe birou si cu o trimitere la un forum al internautilor, pe care - in momentul in care scriu acest text - exista doar 9 luari de pozitie.
Prima mea reactie, de om batran si conservator, a fost sa ma enervez vazand pseudonimul apos de pe coperta, ceea ce ma trimitea cu gandul la dorinta pusteasca a autorului de a epata cu orice pret pe burghezii de teapa mea, care par sa-si fi uitat pacatele tineretilor, pe cand isi intitulau debuturile "Doamna Ovary" sau "La noapte, pe Strada Toamnei" (cu trimitere la bordelul dintr-un serial al revistei "Prostitutia"). Invingandu-mi aprehensiunile, am purces la o lectura dezinhibata si, trecand peste micile erori ("tecquila") provocate de absenta unui redactor de carte, am avut revelatia "celui mai bun roman pe care il veti citi anul acesta", vorba - de pe coperta - a lui Dragos Vasile.
Am dat peste o scriitura vioaie, ritmata inteligent, cu o foarte mica ostentatie post-textualista si cu o asumare ironica a scenariului matein, inclusiv cu preluarea parodica a numelor celor patru crai. In plus, matrix-ul senzual-decadent al universului drugs & sex poarta tot sigla Arnotenilor, "a adevaratilor Arnoteni", transportati in timp in contemporaneitatea cea mai "high, so fucking high", cu desfasurare de forte erotice tipice pentru Vama Veche dar si pentru subteranele unui Bucuresti croit parca pentru Marilyn Manson si a sa Dita von Teese, aici, bineinteles, o tigancusa numita ... Raselica Nachmansohn.
"Sexul e un drept fundamental. Dar urati-l cu inocenta dintai" este comandamentul si, totodata, blestemul acestui roman-manifest, crez estetic deviat fericit dintr-un fapt de viata banal ca o masturbare. Ma refer la obsesia erotica primara, netrecuta prin pretioase grile livresti ca la Cartarescu, dar nici scufundata excesiv in felurite umori ca la Ioana Baetica (rog corectura sa nu se autosesizeze punand diacriticile!). Cartea are, mai degraba, ecouri din Ovidiu Verdes si e sincrona cu dezinvoltura unui Ionut Chiva sau a unei Claudia Golea (dar fara dezordinea stilistica a acesteia). De aceea, nu m-ar fi mirat daca as fi regasit volumul lui Kiki H2O in excelenta colectie Ego de la Polirom sau alaturi de "Bagaul" Ioanei Bradea de la Est. Pe coperta nu apare, insa, numele nici unei edituri, semn ca nu s-a mai dorit nici o complicatie birocratic-administrativa, ci doar o cat mai naturala juisare in peisaj, dincolo de conventia programaticei lipse de conventii.
"Tatelor taioase, roze, grele, alunecoase, maronii, perfect rotunde, conice, agresive, cilindrice, sclipitoare, obraznice, puse la munca, cristaline, serioase sau alandala" din acest roman si banutilor de aur din pletele negre ale Raselicai de Curte Neo-Veche, omagiul meu ca o boare spermatica!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
