Acestia sunt banii adunati de prin vecini

Periodic, in discursurile autoritatilor apare tema relatiilor comerciale cu tarile vecine, al caror potential ar trebui redescoperit, dupa ce obligativitatea dinainte de Revolutie a intretinerii unor relatii privilegiate cu tarile CAER s-a razbunat ulterior, indepartand timp de cativa ani buni interesul romanilor de la afacerile cu parteneri din tarile vecine. N-a fost insa doar reactia fata de ceea ce se intamplase inainte de 1989; fostele tari socialiste est-europene din jurul nostru au trecut si ele printr-o perioada de recul economic si de nesiguranta, in unele cazuri mai impresionante decat in Romania. Situatia s-a schimbat insa; in ultimii ani, schimburile comerciale intre tarile est-europene au crescut, iar interesul pentru stimularea lor si-a gasit si expresia institutionala: Romania, Croatia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia, Polonia si Bulgaria sunt membre ale Acordului Central European de Comert Liber (CEFTA), intrat in vigoare la 1 iulie 1997. In baza acestui acord, statele membre s-au angajat sa liberalizeze comertul exterior, atat in domeniul industriei, cat si in domeniul produselor agricole, prevederi care sunt mult mai permisive decat cele stabilite prin acordurile incheiate cu Uniunea Europeana (UE). In mai 2004, Ungaria, Polonia, Slovacia si Cehia vor deveni membre ale UE, dar dupa cum spun reprezentantii acestor tari la Bucuresti, relatiile comerciale cu Romania nu vor suferi modificari prea mari.
Anul trecut, volumul schimburilor comerciale dintre Romania si Ungaria a fost de un miliard de dolari, iar anul acesta pana la 1 septembrie s-a atins deja aceasta cifra, ceea ce inseamna ca pana la sfarsitul anului schimburile comerciale vor fi de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Si la exporturi, si la importurile Romaniei, Ungaria se afla pe locul al saptelea, cu o crestere in acest an de peste 30%, dupa cum afirma HalA!sz JA!nos, seful Biroului Comercial al Ambasadei Republicii Ungare la Bucuresti. "Faptul ca Ungaria se afla pe locul al saptelea in comertul exterior al Romaniei inseamna ca este un partener strategic. Investitional, dupa numarul de companii cu participare de capital din Ungaria (pana la 30 septembrie sunt 4.285) suntem pe locul sapte in topul investitorilor straini".
HalA!sz considera ca amploarea investitiilor ungare nu se poate stabili numai dupa capitalul social subscris al firmelor. "Mai sunt patrimoniul firmei, creditele de la actionari, unele creante, investitii in curs care nu sunt capitalizate pana nu sunt trecute in patrimoniu sau in capitalul social. Putem privi altfel lucrurile: daca o participare de capital este determinanta intr-o tara sau intr-o anumita zona".
In judetul Harghita, 54 la suta din totalul capitalului strain investit provine din Ungaria; in judetul Cluj, acesta este aproape 40 la suta, iar in Mures, de 35 la suta mai ales in ramuri industriale importante, ca industria farmaceutica, administratie, confectii, constructii de masini. Pe langa comert si investitii, un sector foarte activ este turismul. In ultimul an,  majoritatea turistilor romani au avut ca destinatie Ungaria si invers. "Este normal ca atunci cand aproape al treilea turist strain care vine in Romania este din Ungaria, si firmele hoteliere sa-si indrepte atentia in aceasta zona. Sunt foarte multe investitii hoteliere la Sovata, dar si la Miercurea Ciuc, Sfantu-Gheorghe, Oradea si Arad".
In ultimul timp s-a dezvoltat si cooperarea hotelurilor ungare cu lanturile hoteliere romanesti, Ana Hotels si Continental, care organizeaza impreuna pachete pentru turistii din alte tari carora le propun sa viziteze obiective turistice si din Ungaria si din  Romania. "Sunt oportunitati care se completeaza si, recent, firmele de turism au inceput sa le exploateze mai bine. Sunt cautate pentru ca, dupa atentatele de la New York, se poate observa ca turismul devine putin mai local".
Biroul Comercial Ungar este de fapt varful retelei ITD Hungary, societatea ungara pentru promovarea comertului si a industriilor, care functioneaza de zece ani si este detinuta de Ministerul de Externe si de Ministerul Economiei si Comertului din Ungaria. In afara biroului de la Bucuresti, exista sapte reprezentante care functioneaza pe tot teritoriul tarii, la Timisoara, Oradea,  Cluj, Targu Mures, Miercurea Ciuc si Sfantu- Gheorghe.
"Nu suntem prea multumiti de amploarea relatiilor cu zona Moldovei, a Olteniei si Dobrogea. Chiar daca s-au stabilit relatii mai mari in zona Transilvaniei si a Bucurestiului, sarcina noastra este sa mergem noi dupa oamenii de afaceri si nu invers si intentionam sa acoperim tot teritoriul Romaniei, pentru ca oportunitati de afaceri sunt peste tot", spune HalA!sz.

La anul, granita UE se muta la frontiera cu noi
Pentru incurajarea investitiilor, in Ungaria si in Romania a fost infiintat Consiliul oamenilor de afaceri, doua organizatii de lobby "ale marelui capital", cum spune HalA!sz, care au avut de curand prima sedinta la Bucuresti. "Participarea marelui capital arata ca exista un interes tot mai mare pentru investitii. Fiecare organizatie face lobby la guvernul sau pentru celalalta, iar afacerile care se fac sunt de mare amploare".
De asemenea, Biroul sprijina si intreprinderile mici si mijlocii, mai ales pentru ca din cele 4.285 de firme cu capital din Ungaria, maxim 85 sunt mari si mijlocii, restul sunt mici. Cererile de sprijin din partea firmelor din ambele tari sunt, in medie, de 10-15 pe zi. "Organizam si actiuni promotionale; cele mai multe targuri si expozitii organizate aici au sprijin de la bugetul de stat ungar, pentru ca Romania este o piata strategica si sprijinim acele manifestari unde oamenii de afaceri isi manifesta interesul. Sunt minim 25 de astfel de manifestari organizate intr-un an si cred ca toate celelalte tari membre CEFTA nu organizeaza impreuna atatea manifestari in Romania".
Firmele din Ungaria sunt prezente in industria alimentara, farmaceutica, telefonia mobila, industria chimica, de detergenti, materiale pentru constructii, industria cimentului, firme de constructii de drumuri. Companiile romanesti in Ungaria au o prezenta mai redusa si activeaza in comert, in industria de prelucrare a lemnului, textile, confectii, materii prime din agricultura, petrochimie. In Ungaria, sunt 6.115 firme romanesti, dar capitalul social subscris este sub 50 de milioane de dolari, din care aproape 20 de milioane este reprezentat de Petrom, restul fiind mai ales firme mici si mijlocii.
Incepand cu mai 2004, granita UE se va muta la frontiera romano-ungara, ceea ce va aduce, in opinia lui HalA!sz JA!nos, un val de investitii reciproce. "In Ungaria este o baza logistica foarte mare, sunt peste o mie de firme de logistica prezente pe piata. O sa fie, cred eu, foarte populara investitia fie prin cumparare, inchiriere sau chiar prin constructie de baze logistice, unde firma din Romania, care parcurge o distanta relativ mica, isi trece marfa in Ungaria, distributia, in unele cazuri chiar si ambalarea si apoi isi livreaza marfa pe piata interna a UE, nu numai pe piata ungara, fara noi formalitati vamale".
In plus, se vor forma si bazele economice ale regionalismului, pentru ca o data intrata si Romania in UE, nu se va mai vorbi de comert bilateral, ci de relatii profesionale si interese comune. "Toate programele interregionale ale UE se vor muta de la frontiera austro-ungara la cea ungaro-romana si vom avea si noi posibilitatea, asa cum o au austriecii si italienii, sa facem parteneriate, proiecte - doi membri UE si un candidat -, putem intermedia foarte multe surse de finantare in Romania, unde vor sta la dispozitie fonduri de preaderare mai mari decat a avut oricare alta tara inainte de aderare", afirma seful Biroului Comercial Ungar.
Aderarea Ungariei la UE va avea pentru Romania si aspecte negative. La produsele industriale, si in CEFTA si in UE vama este zero, dar la produsele agroalimentare conditiile CEFTA sunt mai favorabile decat cele din acordul dintre UE si Romania. "Unele produse au cand exporta Romania o taxa vamala mai mare, dar exista contingente si taxe vamale de import mai mari pentru produsele UE. Cehia, Slovacia, Polonia, care intra in UE in 2004, dar care sunt parteneri traditionali si apropiati al Romaniei, se vor lovi de niste contingente si de niste taxe vamale mai mari. In general, nu ne asteptam la o scadere a schimburilor, dar in 2004 vor fi domenii, grupuri de marfuri unde dinamica va scadea. Dupa 2005, se va inregistra o mare crestere, care va fi si mai accentuata dupa aderarea Romaniei la UE", considera HalA!sz.

500 de scrisori pe an pentru ambasada
Schimburile comerciale dintre Romania si Polonia au depasit 200 de milioane de dolari in 1998. In 2002, volumul total al schimburilor comerciale a depasit 450 de milioane de dolari, iar exportul Romaniei, dupa doi ani de descrestere, a inceput sa dea semne de amplificare. Fata de 2001, schimburile comerciale au crescut cu 21%, din care exportul Romaniei a crescut cu 6,4%, iar importul cu 27 la suta.
"Rezultatele schimburilor comerciale pe primele sase luni ale acestui an confirma tendintele de imbunatatire a relatiilor comerciale dintre Romania si Polonia. Acestea au crescut cu 69,7%, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Exportul din Romania spre Polonia a cresccut cu 65,7%, iar importul din Polonia in Romania, cu 70,9%", afirma Wlodzimierz Kurowski, atasat comercial al Sectiei Economico-Comerciale din cadrul Ambasadei Republicii Polone la Bucuresti.
Principalele produse exportate de Romania in Polonia sunt metale, masini si utilaje mecanice, aparatura electrica, mijloace de transport, produse din industria chimica, materiale si articole textile, produse alimentare, bauturi, iar principalele produse importate din Polonia in Romania sunt masini si utilaje mecanice, aparatura electrica, produse din industria chimica, produse agricole, bauturi, materiale plastice.
La sfarsitul lunii iunie 2002, in Romania erau inregistrate 211 societati mixte romano-poloneze, cu un capital social total subscris de peste 5,7  milioane de dolari (locul 47). Marea majoritate a firmelor cu capital polonez sunt mici si mijlocii. "Pe partea de investitii nu stam foarte bine, poate pentru ca si Romania si Polonia se afla intr-o etapa de transformare si doresc amandoua sa atraga investitorii si mai putin sa investeasca in alte tari. Noi nu avem stiinta de firme romanesti care sunt pe piata poloneza. Investitiile vor creste, daca ne gandim doar la faptul ca firma poloneza PKN Orlen este una dintre cele care au depus oferta de cumparare pentru 51 la suta din actiunile Petrom".
Ambasada Republicii Poloneze primeste anual din partea firmelor poloneze in jur de 500 de scrisori si e-mailuri. "Aproximativ 90 la suta dintre intrebari solicita adrese de firme, iar restul informatii generale legate de piata romaneasca. Foarte multe intrebari se refera la posibilitatea de a intra pe piata romaneasca, precum si modalitatile si costurile necesare", explica Kurowski.
Pentru promovarea relatiilor dintre cele doua tari, Sectia Comerciala din Bucuresti editeaza ghiduri, organizeaza seminarii, conferinte si misiuni economice. "Participam cu stand propriu de informare la cate 6-7 targuri si expozitii pe an".

Argumente ca merita sa faci afaceri cu romanii
Dupa destramarea Federatiei Cehoslovace, in 1993, Romania a recunoscut cele doua state independente, Republica Slovaca si Republica Ceha si a stabilit cu acestea relatii diplomatice. "Cooperarea economica dintre Romania si Slovacia are o traditie indelungata si nu se limiteaza numai la perioada de dupa 1993, cand s-a format Republica Slovaca independenta. Mobila romaneasca, produsele textile sau masinile sunt foarte bine cunoscute de mult timp cumparatorilor slovaci", afirma Jan Galoci, consilier comercial al Departamentului Economic si Comercial din cadrul Ambasadei Republicii Slovace in Romania.
In ultimii zece ani, volumul relatiilor comerciale dintre Slovacia si Romania a crescut. Conform datelelor statistice, in 1993 exporturile slovace catre Romania au fost de 26 de milioane de dolari, iar importurile de sapte  milioane de dolari. Exporturile slovace catre Romania in 2001 au fost de 124,1 de milioane de dolari, iar in 2002 de 146 de milioane de dolari, ceea ce inseamna o creste de 17,6%.
"Analizand situatia din momentul de fata, putem fi mai optimisti. Anul acesta, in ianuarie-septembrie, exportul slovac catre Romania a ajuns la 152 de milioane de dolari, ceea ce inseamna o crestere de 49%, volumul fiind mai mare decat cel pe intreg anul 2002", afirma Galoci.
Aceeasi situatie este si in cazul exporturilor romanesti catre Slovacia. In 2001, acestea erau de 31,8 milioane de dolari, iar in 2002, de 43,8 de milioane de dolari, mai mult cu 37,6%. In  acest an, pana la sfarsitul lunii septembrie, exporturile romanesti catre Slovacia au atins 64,7 de milioane de dolari, dublu fata de aceeasi perioada a anului trecut.In ianuarie - septembrie 2003, principalele produse exportate au fost masinile si echipamentele de transport si produsele chimice, iar importul a fost orientat pe masini si echipamente de transport, produse industriale si bunuri de consum.
Conform datelor Ministerului de Externe roman, Slovacia ocupa locul 28 in volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei, locul 39 la export si locul 24 la import. La inceputul lunii noiembrie 2002, in Romania erau inregistrate 71 de societati mixte romano-slovace cu un capital social de 0,463 de milioane de dolari (locul 79).
Jan Galoci afirma ca in ultimii ani, oamenii de afaceri din cele doua tari nu prea au avut acces la informatii actualizate despre posibilitatile de afaceri din aceste zone si ca scopul Departamentul Economic al Ambasadei Republicii Slovace este sa remedieze aceasta situatie si sa incurajeze companiile slovace sa vina si sa comunice cu partenerii din Romania. "Trebuie sa prezentam in primul rand argumente ca merita intr-adevar sa incepi o afacere in Romania. Acestea sunt foarte clare: rezultatele pozitive ale comertului bilateral din ultimii patru ani, performanta macroeconomica, care se imbunatateste rapid, imaginea internationala din ce in ce mai buna, continuarea procesului de integrare in UE".
Consilierii economici ai ambasadei recomanda oamenilor de afaceri slovaci sectoare ale economiei unde considera ca exista perspective de dezvoltare, dar promoveaza si cooperarea la un nivel mai inalt, de exemplu, stabilirea de asocieri in diferite zone de productie sau participarea comuna la proiectele de dezvoltare a infrastructurii regionale. "Ii informam si pe oamenii de afaceri din Romania despre situatia economica din Slovacia, despre capacitatea potentiala a sectoarelor economiei. Anul acesta am organizat prezentari economice ale Slovaciei in diferite regiuni din Romania (Bucuresti, Cluj, Sibiu, Baia Mare, Suceava), am invitat oameni de afaceri slovaci si am incercat sa-i ajutam sa gaseasca parteneri de incredere aici".
Jan Galoci considera ca mediul de afaceri din Romania s-a imbunatatit considerabil in ultima perioada. "Problemele pe care le intampinau pana acum alti straini in Romania le intampinau si oamenii de afaceri slovaci cand veneau aici. Mai importanta insa este evolutia vizibila si dorinta reala a autoritatilor romane de a ameliora problemele care au existat in trecut. Si aceasta este si filozofia noastra in evaluarea calitatii mediului de afaceri din Romania. O adaptare continua la legislatia Uniunii Europene si o clarificare a regulilor de baza din comert si economie e pentru noi o garantie ca problemele criticate astazi vor fi uitate maine".

"Romania nu e considerata o piata stabila"
Dupa destramarea Cehoslovaciei, relatiile dintre Republica Ceha si Romania au inceput sa se dezvolte mai rapid. La ora actuala, Republica Ceha ocupa locul 22 in comertul exterior al Romaniei, respectiv locul 30 la export si 13 la import. Incepand cu 1989, cand Romania se situa pe locul 12 printre partenerii comerciali ai Cehiei, contribuind cu 2% la intregul volum al comertului exterior, schimburile reciproce de marfuri au scazut simtitor, dar incepand cu 1994, exporturile si importurile s-au relansat. Principalele marfuri de export sunt masinile si echipamentele electrice, echipamentele de transport, mobila, textilele, iar cele care se importa sunt echipamentele de transport, produsele chimice, mase plastice, cauciuc.
Conform statisticilor Ministertului de Externe, in Romania sunt inregistrate 145 de societati mixte romano-cehe, cu un capital total investit de aproximativ patru milioane de dolari, ceea ce claseaza Cehia pe locul 49 in topul investitorilor straini.
Centrul Ceh din Bucuresti este o organizatie non-profit, patronata de Ministerul de Extern ceh, care promoveaza imaginea Republicii Cehe in Romania si sprijina dezvoltarea relatiilor turistice, culturale si economice."Noi ne ocupam mai mult de partea culturala. Pe partea economica exista agentia ceha pentru promovarea comertului, CzechTrade, care apartine de Ministerul Comertului, dar care in momentul de fata nu are un interes deosebit pentru Romania, deoarece nu o considera o piata stabila si de aceea nu are reprezentanta aici. Cehii sunt foarte calculati si nu vor sa-si asume riscuri prea mari", explica Madalina Turcanu, referent economic la Centrul Ceh din Bucuresti.
Activitatea in domeniul economic a Centrului consta in oferirea de informatii si contacte firmelor cehe si romanesti, organizarea (la cererea lor si pe costurile lor, ceea ce reprezinta o sursa de venit pentru Centru) de prezentari ale firmelor cehe pentru partenerii romani, oferirea de spatii pentru conferinte de presa si intalniri intre partenerii economici. In urma cu 4-5 ani, Centrul Ceh primea in jur de 900 de cereri anual, dar in acest an au fost putin peste 100. "Asta nu inseamna ca relatiile comerciale au scazut, dar acum gasesti mult mai multa informatie pe Internet. Noua ni se adreseaza mai mult firmele din provincie care nu au acces prea mare la informatii si cei care au produse specializate".
Prezentarile de firme s-au imputinat si ele. Acum sunt in jur de patru pe an, pentru ca firmele cehe din domeniul produselor de larg consum lucreaza cu firme romanesti de distributie. "Numai firmele care au produse cu grad mare de specializare (produse medicale sau industriale) ni se adreseaza noua pentru a le organiza prezentari, pentru a identifica potentiali parteneri".
Turcanu afirma ca, in ultimul an, volumul schimburilor comerciale a crescut, in special pe partea de exporturi. Automobilele Dacia, produsele European Drinks si vinurile romanesti sunt prezente pe piata ceha. De asemenea, sunt firme importante cehe care au reprezentante in Romania, in domeniul materialelor si componentelor dentare, al produselor din metale pretioase si neferoase, in birotica, servicii de design sau bauturi.
"In Cehia, informatia despre Romania este aproape absenta. Sunt firme care aud de la unul sau de la altul anumite informatii nefavorabile, iar noua ne trebuie mult timp sa-i convingem ca nu este asa. Legislatia de aici este schimbatoare, ceea ce face sa fie o anumita reticenta fata de Romania atunci cand vine vorba de investitii".
Aceasta reticenta se explica, afirma Turcanu, si prin faptul ca cehii sunt la randul lor receptori de investitii si nu au forta financiara de a se "arunca la noroc" pe o anumita piata. "Cei care au reusit in Romania au fost aici si inainte de 1989 si cunosc foarte bine sistemul si piata pe care functioneaza".

Una la Ruse, una la Giurgiu
Atanas Stamov, secretar I pe probleme comerciale si economice din cadrul Ambasadei Republicii Bulgaria la Bucuresti, afirma ca la sfarsitul primelor opt luni ale acestui an s-a atins deja nivelul volumul schimburilor comerciale din 2002 cu Romania, ceea ce inseamna ca pana la sfarsitul anului se va intregistra o crestere de aproximativ 40 la suta.
Dupa statisticile Ambasadei Bulgariei, in 1995, volumul schimburilor comerciale romano-bulgare a fost de 149,9 milioane de dolari, iar in 2002 de 312 milioane de dolari. Pe primele opt luni ale acestui an, volumul total a fost de 304,2 milioane de dolari, dintre care exportul Bulgariei in Romania a fost de 156,9 milioane de dolari, ceea ce reprezinta 3,24% din exportul total al Bulgariei, iar importul Bulgariei din Romania este de 147,2 milioane de dolari, ceea ce reprezinta 2,2% din total. In Romania, in momentul de fata sunt inregistrate peste 500 societati mixte romano-bulgare, prezente pe piata produselor alimentare, a produselor chimice, a aparatelor electronice, a produselor petroliere. Majoritatea acestora sunt in Bucuresti, dar prin intermediul distribuitorilor locali sunt prezente in toata tara.
"Pe saptamana avem in jur de 20 de cereri de colaborare din partea ambelor parti. Exista avantaje pentru toti: distanta este foarte mica, pietele au exigente asemanatoare, exista nise de piata neacoperite. Cel mai des noi ii ajutam cu informatii despre piata, parteneri, legislatie, ii ajutam sa stabileasca relatii cu autoritatile romanesti. Prima intrebare care mi se pune este intotdeauna "Care este situatia in Romania?" si numai cineva care traieste aici poate sa ofere o imagine cat de cat obiectiva a realitatii", explica Stamov.
Pe piata bulgara, numarul firmelor romanesti este de ordinul zecilor. Pentru atragerea investitorilor, Ambasada Bulgariei colaboreaza cu camerele de comert regionale si prezinta firmelor romanesti situatia economica a Bulgariei si oportunitatile de afaceri. "Organizam anual doua intalniri intre firmele romanesti si bulgare, una la Ruse si una la Giurgiu. Firmele mici si mijlocii nu au fonduri sa se deplaseze singure si astfel ii ajutam sa-si cunoasca potentialii parteneri".
diana.sava@zf.ro