Acum, ca au certificat de cunoscator, pot sa strice cate calculatoare vor

Oferta de pe piata romaneasca in privinta cursurilor de initiere in folosirea computerelor este extrem de bogata, alegerea intre un curs sau altul fiind destul de dificila. Dorinta de a adapta cat mai repede societatea romaneasca la standardele europene in privinta culturii informatice a determinat insa autoritatile sa privilegieze, dintre toate, unul singur: programul ECDL (European Computer Driving Licence - Permisul European de Utilizare a Computerului). Pe baza faptului ca acest program, initiat in 1997 de niste specialisti finlandezi in computere, a fost recomandat tarilor UE de organismele europene aflate in cautarea unui standard de competenta elementara in materie de IT, autoritatile romane au facut din ECDL o norma obligatorie de instruire a functionarilor publici, statuata prin hotarare de guvern. Lansat in Romania in septembrie anul trecut cu multa propulsie mediatica, programul n-a avut insa pana acum rezultatele scontate. Coordonatorii ECDL Romania estimau in septembrie ca pana la sfarsitul anului 2002, peste 5.000 de persoane vor obtine certificare ECDL; pana in prezent insa, la cursuri s-au inscris doar 700 de persoane, din care 100 sunt functionari publici.
Programul ECDL a fost adus in Romania de Asociatia pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii (ATIC), care a primit licenta in aprilie 2002 din partea Fundatiei Europene ECDL pentru o perioada de trei ani. Pentru suportarea costurilor de obtinere si de operare a licentei a fost infiintata firma ECDL Romania SA, ai carei actionari sunt fondul de investitii Central European Financial Services (CEFS) - al carui reprezentant in Romania este Florin Pogonaru, presedinte al ECDL Romania - si ATIC.
"Procesul de obtinere a licentei a durat un an de zile. Intr-o prima etapa, ATIC a aderat la de Consiliul European al Societatilor Profesionale Informatice (CEPIS), pentru ca numai o organizatie de specialisti in IT poate detine licenta ECDL. Anual, activitatea ECDL Romania este verificata pentru a se stabili daca standardele promovate de ECDL Europa sunt respectate", spune Matei Dimitriu, director executiv al ECDL Romania.

O decizie politica
Ideea programului ECDL apartine unor asociatii de IT din Finlanda, care au dorit sa creeze un instrument de masurare a competentelor de baza in privinta folosirii unui calculator. Ulterior, programul a fost preluat de CEPIS, care l-a adaptat pentru a putea fi aplicat la nivelul tuturor tarilor din Uniunea Europeana. Programa si modul de testare pentru certificarea abilitatilor de lucru pe calculator au fost stabilite pornind de la ceea ce o companie sau o institutie publica ar putea cere din partea unui angajat care nu are studii de specialitate, dar este nevoit sa lucreze cu computerul.
La inceput, programul a fost extins in opt tari europene, iar la ora actuala functioneaza in 88 de tari din Europa, Africa, America, Asia si Orientul Mijlociu. Administratorul international al programului este Fundatia ECDL, organizatie non-profit, cu sediul in Irlanda. Pana in prezent, peste 2,5 de milioane de persoane au intrat in programul de certificare ECDL Europa.
Promotorii programului sustin ca Permisul European de Utilizare a Computerului, fiind o calificare recunoscuta la nivel international, creste posesorului sau sansele de a-si gasi un loc de munca, iar companiilor angajatoare le permite sa-si reduca pierderile rezultate din "analfabetismul informatic" al personalului.
Inainte de orice insa, promovarea acestui program are o motivatie politica, intrucat recomandarea oficiala de a fi folosit in tarile UE inseamna inca un element de coeziune a culturii europene. In mod demonstrativ, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a devenit posesorul primului certificat ECDL, cu numarul 00001.
Nu e de mirare ca unele din tarile aspirante la integrarea in UE au adoptat aproape cu fervoare programul, introducandu-l ca norma obligatorie de pregatire pentru angajatii din administratia publica. "In Ungaria aproape toate diplomele universitare au atasate acest permis, iar in Estonia, functionarii publici nu sunt angajati daca nu au deja acest certificat", spune Matei Dimitriu. Acelasi efort de adaptare la "lumea civilizata" a stat si la baza adoptarii programului in tari in curs de dezvoltare de pe alte continente.

Cum se poate castiga din ECDL
La nivel practic, programul constituie o afacere destul de profitabila pentru cine se ocupa de acordarea permiselor ECDL. In fiecare tara, certificarea ECDL se obtine prin intermediul unor centre de instruire si testare, care obtin venituri de la cursanti si, la randul lor, platesc taxe anuale catre entitatea, intotdeauna unica, care opereaza licenta ECDL in acea tara. Licenta se acorda unei asociatii profesionale de IT, dar de cele mai multe ori dreptul de licenta este administrat de o societate comerciala.  Aceasta obtine venituri cu atat mai mari cu cat reuseste sa acrediteze mai multe centre de testare si sa faca mai multa publicitate programului, astfel incat sa atraga mai multi cursanti. "In Germania sunt 1.000 de centre de testare, in Grecia 400, majoritatea in institutii de invatamant", afirma Dimitriu.
Matei Dimitriu afirma ca, pentru inceput, activitatea ECDL Romania s-a concentrat mai mult pe acreditarea centrelor de testare decat pe popularizarea acestui program in randul consumatorului final. Reteaua ECDL din Romania cuprinde in acest moment 65 de centre acreditate, dintre care o treime in Bucuresti, iar alte 30 sunt acum in curs de acreditare. Dimitriu considera ca pana la sfarsitul anului este posibil ca numarul acestora sa ajunga la 200. Pana acum au fost acreditate institutii de invatamant universitar, centre de pregatire in informatica, centre de reconversie si formare profesionala, centre specializate pentru administratie, licee cu profil tehnic si scoli generale.
Pentru a fi acreditat, pe langa cerintele privind dotarea tehnica si obtinerea de catre instructori a permisului ECDL, fiecare centru trebuie sa plateasca initial o taxa de audit de 500 de euro, la care se adauga plata anuala catre ECDL Romania a unei taxe de sublicenta de 1.000 de dolari. In afara de acestea, centrele platesc firmei si contravaloarea cardurilor de aptitudini ECDL, adica a "carnetelor de note" pe care trebuie sa le cumpere fiecare candidat de la centru. Centrele vand cardul cu 25 de euro plus TVA, respectiv 20 de euro pentru elevi, studenti, persoane cu nevoi speciale si someri. Pana acum, pentru tiparirea acestor carduri, ECDL Romania a incheiat contracte cu doua tipografii din tara.
O alta oportunitate de castig de pe urma programului ECDL consta in editarea si vanzarea de manuale care contin informatii corespunzatoare celor sapte module ale programului. Potrivit lui Matei Dimitriu, deocamdata pe piata de la noi sunt doar doua manuale acreditate de ECDL Romania, care pot fi folosite atat ca suport de curs, cat si pentru studiu individual. Cel editat de Andreco Trading costa 230.000 de lei, iar setul de sapte manuale editate de All Educational costa 539.000 de lei.

De cate ori dai examenul, il platesti
Pentru a obtine permisul, candidatul trebuie sa promoveze sapte examene: un test teoretic care evalueaza conceptele de baza ale tehnologiei informatiei si sase teste practice. Cele sapte examene pot fi promovate intr-o perioada de trei ani de la data sustinerii primului examen. Ele pot fi sustinute de mai multe ori daca este cazul, candidatii fiind insa nevoiti sa-l plateasca de fiecare data. Fiecare centru de testare are propriul pret pentru examen, acesta sitandu-se intre 7,5 dolari si 15 dolari. "Candidatii pot face pregatire tot in cadrul acesor centre, iar majoritatea ofera pachete de examen, adica, pe langa sustinerea examenului, este inclusa si pregatirea, recapitularea si, uneori, chiar si o simulare a examenului. Noi am recomandat un pret de 10 euro pe examen, dar fiecare centru stabileste pretul in functie de seviciile oferite", afirma Matei Dimitriu.
La cererea candidatului, dupa promovarea a doar patru examene din sapte se poate elibera un "Permis european de conducere a computerului Start", care atesta un numar mai mic de competente in IT. "Acest permis este foarte des cerut de cei din administratie, pentru ca in munca lor nu prea au nevoie de cunostinte despre baze de date, prezentari sau calcul tabelar", explica Dimitriu.
Dintre cele 700 de persoane care au achizitionat pana acum carduri de aptitudini ECDL, 100 sunt functionari publici, majoritatea din administratia locala. "Nu am avut o strategie bine tintita. Pana acum am lucrat cu Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, care intr-un program de instruire a introdus drept componenta a programului instruirea si certificarea ECDL. In plus, am inceput colaborarea cu Institutul National de Administratie, nou infiintat, care pentru inceput si-a instruit doar personalul propriu. Am lucrat si cu Prefectura din Cluj, ai carei angajati au obtinut toti ECDL Start".

Statul, cel mai bun client
Deocamdata, perspectivele programului in Romania se bazeaza mai putin pe interesul companiilor private de a-si instrui angajatii si mult mai mult pe sprijinul institutiilor de stat care isi trimit angajatii, pe bani publici, sa invete sa lucreze cu computerul. Chiar luna trecuta, Presedintia a organizat o licitatie, finantata din fonduri PNUD (Programul ONU pentru Dezvoltare), pentru alegerea centrelor din Capitala care sa testeze cei aproximativ 80 de angajati ai institutiei.
In ceea ce priveste institutiile de invatamant, sprijinul Ministerului Educatiei s-a vazut pana acum din plin. "Acordul pe care il avem cu Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti de a introduce programul in liceele tehnice se va extinde si la liceele teoretice. Liceul de informatica Tudor Vianu din Capitala urmeaza sa fie acreditat drept centru ECDL", spune Dimitriu.
Alegerea ECDL ca instrument de instruire a functionarilor publici este statuata prin HG 1007/2001, aparuta in noiembrie, la doua luni dupa lansarea ECDL in Romania. Conform HG 1007/2001, costurile de la bugetul de stat implicate pentru instruirea in IT a angajatilor din sectorul public sunt estimate la 37 de milioane de dolari.
In tarile din Uniunea Europeana, programul este folosit mai ales in cazul somerilor si in cazurile de reconversie profesionala. "In Germania, 80.000 de someri au beneficiat de acest program. In Romania, deocamdata sunt doar doua-trei centre de testare care lucreaza pe langa Agentiile Nationale de Ocupare si Formare Profesionala. Anul trecut, in cadrul unui program PHARE, au fost in jur de zece centre de testare ECDL care au primit finantare pentru a pregati someri, profesori sau elevi".
In strainatate a fost deja elaborat un program ECDL pentru avansati, o continuare a celui initial, iar Dimitriu afirma ca si acesta va fi adus in Romania pana la sfarsitul anului 2003.
De la lansarea programului, in septembrie si pana la sfarsitul anului trecut, ECDL Romania a realizat o cifra de afaceri de aproximativ 70.000 de euro. Veniturile respective au provenit din vanzarea cardurilor de aptitudini, din taxele de sublicenta platite de centrele de testare si din taxa de doi euro perceputa pentru participarea la corectarea lucrarilor de test si supervizarea examenelor in centrele de testare. "ECDL Romania trimite cate un om pentru a superviza fiecare examen indiferent de localitate. Tot oamenii nostri corecteaza lucrarile de test, pentru a fi siguri ca se respecta standardele europene", spune Dimitriu.
Dimitriu sustine ca, in circa sase ani, fondul de investitii CEFS ar urma sa se retraga din afacere, iar ATIC ar urma sa ramana unicul actionar al ECDL Romania.

Unii au deja calculatorul la picioare
Centrul de Pregatire in Informatica (CPI), unul din cei mai cunoscuti organizatori de cursuri de pregatire in IT din Bucuresti, este centru acreditat ECDL din noiembrie 2002. Pana acum, s-au inscris la cursuri de instruire sau direct la testare mai ales elevi, studenti si functionari publici - de la Ministerul Justitiei, de la Curtea de Conturi, de la Presedintie. Conform lui Carmen Dimofte, reprezentant al CPI, tariful pentru un singur examen este de 7 euro plus TVA, fiecare candidat avand posibilitatea sa dea oricate examene doreste din cele sapte ale programului. "In ceea ce priveste nivelul cunostintelor, acestea sunt destul de accesibile, pentru ca nu este vorba despre cunostinte specializate, gen cursurile Microsoft sau Autodesk, ci de notiuni de baza. Am avut un elev din Galati din clasa a XI-a, de exemplu, care a trecut cinci teste fara sa aiba nevoie sa urmeze la noi nici un fel de curs", afirma Carmen Dimofte. Centrul CPI are doi instructori care au permis ECDL, iar cursurile sunt adaptate pe trei niveluri diferite de aptitudini: pentru incepatori - cursuri de 210 de ore, structurate pe sase saptamani, care costa 175 de euro;  pentru cei cu aptitudini medii - cursuri de 90 de ore, structurate pe trei saptamani (120 de euro); pentru cei avansati - cursuri intensive de 15 ore (40 de euro). Carmen Dimofte a apreciat ca pana acum cheltuielile implicate de sublicentiere se justifica prin veniturile aduse de activitatea de centru ECDL, desi nu a putut estima proportia acestora peste un an in totalul veniturilor incasate de CPI din cursurile de pregatire in IT.

Legea de e partea lor
"Actiunea 13.1. Instruirea primara
Aceasta actiune se concentreaza pe instruirea functionarilor publici ca utilizatori ai tehnologiei informationale, avand doua aspecte:
- furnizarea cunostintelor de baza privind operarea pe calculator tuturor functionarilor publici;
- cresterea nivelului cunostintelor celor care deja au notiuni de baza.
Cursurile de instruire si perfectionare vor urma modelul "Licentei Europene de Operare pe Computer" (ECDL) care a fost adoptat ca standard de guvernele mai multor tari. Ministerul Educatiei si Cercetarii trebuie sa recomande aceasta abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de baza in utilizarea calculatorului.
Planul asigura fiecarui functionar public un curs de instruire de 30 de ore atat pentru incepatori, cat si pentru avansati. Cursurile ECDL vor fi adaptate problemelor speciale legate de motivarea functionarilor publici. Pentru a evita luarea oamenilor de la locul de munca pe perioada instruirii se va recurge - acolo unde va fi posibil - la metodele invatamantului la distanta.
Cursurile vor consta, in mare parte, in practica efectiva pe calculator si vor necesita structuri adecvate pe intregul teritoriu al tarii. Centre cu laboratoare pentru instruirea si certificarea ECDL vor fi infiintate in toate municipiile resedinta de judet si in multe licee, ca si in cateva departamente universitare.
In prima faza, in program vor fi implicati aproximativ 250.000 de angajati publici".
Hotarare nr. 1007 din 4 octombrie 2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administratiei publice