America, o gazda de talk-show care tine cura de slabire

Pentru vedeta de televiziune Oprah Winfrey, anul acesta a inceput numai cu vesti bune:  averea ei a ajuns, in sfarsit, la pragul de un miliard de dolari necesar pentru includerea in topul Forbes al celor mai bogati oameni din lume; dupa o intrerupere de aproape doi ani si-a relansat "clubul cartii", o initiativa mai veche a ei de popularizare a aparitiilor editoriale considerate de ea valoroase; saptamana trecuta, institutul de cercetare a pietei Harris a difuzat rezultatele unui sondaj din care rezulta ca Oprah Winfrey a redevenit, dupa doi ani, cea mai iubita personalitate din lumea televiziunii americane; in fine, luni a castigat procesul pe care i l-a intentat editorul revistei erotice germane O Magazine pe motiv ca revista lui ar avea de suferit de pe urma asemanarii de nume cu revista pentru femei O, The Oprah Magazine, chiar daca din punctul de vedere al continutului orice confuzie intre cele doua publicatii e cu desavarsire exclusa.
Oprah Gail Winfrey s-a nascut in 1954 la Kosciusko, Mississippi, intr-o zona rurala foarte saraca. Parintii ei, necasatoriti, au plecat care incotro prin tara, incercand sa scape de saracie, asa incat Oprah si-a petrecut primii ani de viata in compania bunicii si a matusilor. Acestea i-au dat o educatie exclusiv religioasa, invatand-o sa citeasca de la trei ani, doar ca sa poata citi cartile sfinte (de altfel, si numele ei ar fi trebuit sa aiba rezonanta religioasa: a fost botezata Orpah, dupa numele surorii personajului biblic Ruth, numai ca toata lumea s-a obisnuit sa-i spuna Oprah, fiindca asa era mai usor de pronuntat). La biserica baptista, din frageda copilarie s-a obisnuit sa citeasca in public predici celebre si a devenit repede vedeta comunitatii, un fel de copil minune, "Little Jesus"; pe urma n-a mai citit si a inceput sa vorbeasca liber in biserica, indeletnicire despre care spune ca a stat la originea talentului ei de orator.
Timp de cativa ani, adolescenta Oprah a stat apoi la mama ei, intr-un gheto din Milwaukee, unde a dus o viata destul de promiscua: a fost abuzata sexual de un var, de un unchi si de alte rude, s-a imprietenit cu delincventi din gheto, iar la 14 ani a nascut prematur un copil care n-a supravietuit. Apoi lucrurile s-au schimbat brusc, odata cu aparitia tatalui ei, care isi gasise de lucru ca frizer in Nashville, Tennessee. Oprah sustine ca ii datoreaza acestuia toata disciplina vietii ei: a luat-o cu el la Nashville, a inscris-o la liceul de acolo si i-a facut un program strict de invatatura, cu ore fixe de trezire si culcare, cu obligatia de a citi o carte pe saptamana si de a scrie despre ea intr-un jurnal de lectura. Tot el i-a dat incredere in sine, cu faimoasa fraza "Daca tu esti o eleva de nota A, nu poti sa vii acasa cu note de C". Prin urmare, Oprah a luat note mari, a fost aleasa cea mai populara fata din liceu, a fost aleasa Miss Prevenirea Incendiilor si altele asemanatoare, apoi a intrat la facultate, la universitatea de stat din Tennessee, unde insa n-a studiat decat un an, in 1973.
Motivul a fost ca in aceasta perioada a fost selectata, in urma unui concurs, sa prezinte stiri la un post local de radio, apoi la statia locala a postului de televiziune CBS. Apoi a fost remarcata de producatorii de la un post de televiziune din Baltimore, Maryland, unde a inceput sa lucreze in 1976. Numai ca munca de reporter nu i se potrivea, fiindca n-avea detasarea necesara; isi critica sau lauda interlocutorii in timpul interviului sau izbucnea in plans daca o impresiona ceva in mod deosebit. Prin urmare, a fost mutata la un talk-show matinal, unde emotivitatea ei nu era deplasata.

Arta confesiunii in public
Sansa vietii ei a venit insa in 1984, cand a plecat la Chicago, unde a preluat un talk-show de dimineata aflat in criza de audienta, la un post local. In acei ani, regele talk-show-urilor americane era Phil Donahue, originar din Chicago, care incetatenise formula clasica a discutiilor pe teme sociale de tot felul, cu un moderator plimband microfonul printr-o sala plina de invitati care comenteaza pe rand tema emisiunii. Oprah Winfrey a pastrat formula, numai ca instinctiv a schimbat totul inauntrul ei: in loc sa pastreze distanta dintre moderator si invitati, asa cum facea Donahue, care nu vorbea niciodata despre el insusi, ea se implica trup si suflet in conversatie, povestea intamplari din viata ei, facea confesiuni, plangea si radea impreuna cu invitatii, pe care ii trata mereu ca pe niste prieteni apropiati, indiferent daca erau celebritati sau anonimi. In plus, temele au devenit mai indraznete si mai umane, de la persistenta problemelor rasiale si pana la soarta femeilor abuzate sexual in copilarie (tema sensibila pentru Oprah, dar ajunsa ulterior una din manifestarile cele mai stridente ale "culturii victimei" in viata publica din SUA, unde au ajuns rare vedetele care sa nu fi fost violate in primii ani de viata).
In numai 18 luni, talk-show-ul ei l-a inlocuit pe cel al lui Donahue in ierarhia audientei; producatorii i-au extins durata si l-au rebotezat The Oprah Winfrey Show. Compania de distributie King World a vandut in 1986 drepturile de difuzare mai multor retele nationale de televiziune, ceea ce a transformat-o pe Oprah in milionara la 32 de ani. Ea a devenit prima femeie de culoare care realizeaza propriul ei talk-show, iar apoi prima femeie de culoare proprietara a unei companii de productie de programe, Harpo Entertainment ("Harpo" nu e altceva decat "Oprah" citit invers). Prin 1993, Oprah l-a detronat pe Bill Cosby din pozitia de cel mai bine platit om din industria de divertisment, cu un venit anual estimat de 52 milioane de dolari. In 1994, talk-show-ul ei avea 15 milioane de spectatori zilnic in SUA si era vizionat in 54 de tari.
In timp, cariera ei s-a imbogatit cu cateva incursiuni in lumea actoriei de film: producatorul Quincy Jones a ales-o sa joace in filmul The Color Purple, cu care a castigat o nominalizare la Oscar in 1985 pentru cel mai bun rol secundar feminin, iar cativa ani mai tarziu a interpretat rolul unei sclave negre eliberate, in filmul Beloved, inspirat de un roman al scriitoarei americane de culoare Toni Morrison.

18 ani, de luni pana vineri
E drept ca e greu de gasit o persoana care sa incarneze mai bine ca Oprah spiritul Americii de la sfarsitul secolului al XX-lea: nascuta in saracie crunta, o femeie de culoare care ajunge sa se ridice prin propriile forte si sa ajunga un formator de opinie nu numai respectat, dar si temut; in copilarie victima a unor abuzuri sexuale, la maturitate supraponderala si cu toate acestea capabila sa-si regaseasca increderea in sine, bucuria de a trai si impulsul de a-i ajuta pe altii. Oprah zice: "Mesajul meu e simplu: vreau sa transmit ca fiecare are singur responsabilitatea pentru ceea ce face cu viata lui" - de unde trage, dupa caz, o multime de concluzii: ca nu poti trai la intamplare, ca si in viata cea mai banala exista sens si pret, ca a da vina pe altii pentru neimplinirile tale e la fel de periculos ca si culpabilizarea de sine, ca trebuie sa fii sincer cu tine ca sa te poti cunoaste s.a.m.d. Influenta lui Oprah Winfrey in opinia publica e un produs deopotriva al mentalitatii americane de invingator, care privilegiaza autoconstructia si autodepasirea, al corectitudinii politice, unde minoritatile sunt incurajate sa se exprime, si al ideilor foarte in voga ale miscarii New Age, de cautare continua a desavarsirii spirituale in timpul vietii, in conformitate cu legile naturii.
Totusi, daca pentru multi din concetatenii ei e un idol, altii o cred un fel de monstru, fie si numai pentru ca a putut determina in randul fanilor reactii uneori patologice. Cand Oprah, proaspat iesita dintr-o cura de slabire, a aparut pe coperta revistei Vogue intr-o rochie semnata Gianfranco Ferre, doamne din inalta societate au inrosit telefoanele casei de moda si au navalit in magazine, fluturand revista, parand ca nu mai pot trai daca nu-si cumpara o rochie identica. In 1992, dupa violentele rasiale dezlantuite la Los Angeles, unii dintre arestati au marturisit, mai in gluma, mai in serios, ca trebuia sa faca si ei ceva ca sa o aduca pe Oprah la ei (ceea ce, de altfel, s-a si int-implat). In plus, lectiile ei de sinceritate fara limite nu garanteaza nicidecum sanatatea morala a natiei: a recunoaste in public ca ai facut sau ca ai face vreun rau, in numele sinceritatii vazute ca valoare in sine, e o metoda brevetata la talk-show-ul ei ca forma de asumare a raspunderii, dar care a ajuns sa reprezinte pentru autorii violentelor din Los Angeles, pentru O.J.Simpson sau pentru Bill Clinton in plin scandal Lewinsky tocmai o forma de a fugi de raspundere, in sensul in care curajul de a recunoaste ar fi suficient pentru absolvirea de orice vina.
Fanii lui Oprah zic ca toti cei ce o critica nici macar nu se uita la talk-show-urile ei, si in mare parte au dreptate, fie si pentru ca The Oprah Winfrey Show e un program difuzat ziua, la ore cand acasa nu sunt decat gospodinele si persoanele in varsta. Exista insa si cazuri cand femeile, "nucleul dur" al publicului lui Oprah, ii "convertesc" si pe barbatii din familie, care ajung sa-si cumpere casete video cu inregistrarile talk-show-ului si sa devina mai fanatici decat femeile. In plus, revista O, care propaga aceleasi idei cu talk-show-ul, a fost lansata tocmai pentru ca aceste idei sa-si largeasca audienta, cuprinzand si persoanele cu cariere ori cu functii manageriale, care de obicei nu vizioneaza talk-show-ul. Dar nu e de mirare ca Oprah a cucerit cu elocventa ei brokeri, fermieri si politicieni deopotriva: capacitatea de empatie si usurinta de a vorbi pe limba oricui fac ca vedeta TV sa nu poata fi redusa la statutul de simplu exponent al minoritatilor din care face parte.
Mai mult, in cazul ei, faptul ca e si femeie, si afro-americana a redus riscul de a fi incadrata in cliseele corespunzatoare fiecareia din aceste minoritati. De pilda, o alba care se lauda ca poate aduce acasa bani mai multi decat barbatul ei e taxata drept feminista, in vreme ce o femeie de culoare care face acelasi lucru e pur si simplu vazuta ca o "self-made person". La fel, daca un realizator afro-american de talk-show striga, isi imbratiseaza invitatii sau ii intrerupe ca sa vorbeasca despre el, lipsa de calm si detasare e considerata un comportament specific rasei, in vreme ce daca realizatorul e femeie, emotivitatea excesiva ajunge sa treaca drept carisma.
Intr-un fel, Oprah e teritoriul paradoxurilor americane. Nu stie sa citeasca o raportare contabila si ii e atat de frica sa investeasca la bursa, incat a tinut odata "la saltea" 50 de milioane de dolari in numerar, dar e o femeie de afaceri cu instincte bune si un manager atat de scrupulos, incat pana nu de mult s-a incapatanat sa ia singura aproape toate deciziile, de la semnarea unor cecuri in numele companiei si pana la alegerea fotografiilor pentru revista O. N-a stiut pana in 1999 sa intre pe Internet, desi site-ul ei functiona deja de patru ani, iar prin licitatii online a reusit sa stranga zeci de mii de dolari pentru cauze caritabile. Nu-i cunoaste nimeni opiniile despre impozite sau despre sistemul de asistenta sociala, dar multi au considerat-o buna sa candideze la presedintia SUA. Oprah Winfrey a putut deveni prima femeie de culoare din lume cu o avere de un miliard de dolari numai pentru ca s-a nascut in America. In orice alta tara din lume e imposibil sa aduni atatia bani numai fiindca te pricepi sa vorbesti, fiindca te iei in serios intotdeauna si fiindca ii sfatuiesti pe oameni cum sa traiasca - si toate acestea la televizor, sub ochii publicului. Timp de 18 ani neintrerupt, de luni pana vineri.