Ar da un hotel de cinci stele pe o camera cu paturi suprapuse

Orice tanar care a calatorit in Europa stie ca este destul de usor sa gasesti cazare la hotel cu mai putin de 10-12 euro pe noapte. De fapt, nu este chiar un hotel, ci un hostel - o unitate de cazare destinata special tinerilor - care porneste de la ideea interactiunii intre vizitatori si preturile cat mai mici. Si in Romania, cei cativa proprietari de hosteluri au inceput totul din pasiune pentru turism, dar treptat aceasta s-a transformat intr-o afacere profitabila.

Majoritatea au pornit prin achizitia sau inchirierea unei cladiri si au incercat sa atraga acei turisti care, desi au un buget limitat, adora sa calatoreasca. Este si cazul unei tinere din Buzau care a decis sa-si deschida un hostel in Suceava dupa ce s-a intors de la studii din Suedia.

"M-am intors din Suedia in mai 2002 cu ideea clara ca am sa incerc sa fac ceva in Romania si daca nu merge voi pleca definitiv in Suedia. Am avut foarte putini bani ca sa incep aceasta afacere (2.000 de euro) si singura solutie era sa inchiriez un spatiu, intr-o vila, intr-o zona a tarii in care nu as fi avut concurenta si ar fi avut si obiective turistice interesante pentru turistii straini care calatoresc cu buget limitat, ca "backpackers"- cu rucsacul in spateI", povesteste Monica Zavoianu, proprietara Class Hostel din Suceava.

Ca urmare a acestei decizii, avea de ales intre doua orase: Suceava si Iasi. Dupa ce daduse anunturi

intr-un ziar local, in 2003 a venit la Suceava, unde nu avea nici rude si nici prieteni.

"Chiriile in oras erau foarte mari, asa ca am reusit sa gasesc o casa ceva mai la marginea orasului, la un kilometru de gara principala", spune Zavoianu, care a investit cei 2.000 in mobilarei casei, care la acel moment era goala.

Class Hostel are in total 10 locuri, dispuse in trei camere: 2 camere cu cate 4 paturi fiecare si o camera cu 2 paturi, iar preturile variaza intre 11 si 13 euro pe noapte, in functie de preferinta pentru mic dejun inclus sau nu.

Din dorinta de a incuraja clientii hostelului sa viziteze imprejurimile Sucevei, Zavoianu ofera si excursii pentru acestia in zona manastirilor bucovinene, manastirilor din Neamt, dar si tur de Maramures si Cheile Bicazului, pretul acestora difera insa in functie de grup si de sezon, situandu-se in general in jurul sumei de 25 euro de persoana. Hostelurile se adreseaza in principal persoanelor tinere care calatoresc cu buget limitat, cu rucsacul in spate.

"Sunt oameni care calatoresc de la o saptamana pana la trei ani (japonezi, canadieni, australieni). In general hostelul are camere comune, cu paturi suprapuse (dar nu la mine deocamdata) si un spatiu comun in care se pot intalni cu celelalte persoane cazate si pot discuta despre ce au vazut, unde au fost, pot chiar pleca impreuna de aici catre o alta destinatie comuna din Romania", explica Zavoianu.

Cu o cifra de afaceri de 30.000 de lei (8.400 de euro) si un profit de 6.000 de lei, Class Hostel este pentru Monica Zavoianu atat o pasiune, cat si o afacere profitabila. "Este imposibil sa faci "hosteling" daca nu iti place sa ai oameni in jur aproape tot timpul si sa le stai la dispozitie cu cele mai bune solutii pentru problemele legate de calatoria lor in Romania."

Noua tendinta de vanzari online a patruns si pe piata romaneasca, si ca dovada este chiar hostelul sucevean in care rezervarile online au o pondere de 40-50% din totalul rezervarilor. Peste 98% dintre clientii Class Hostel sunt straini, cu varste medii intre 25 si 40 de ani. "Au fost oameni care erau relativ clasa medie spre joasa in propriile tari, dar care isi permiteau sa calatoreasca, dar si oameni bogati, de exemplu aici a stat vicepresedintele Deutsche Bank din Milano", spune Zavoianu.

Ea crede ca in Romania se pune foarte mult accent pe servicii si mai putin pe atmosfera. "Romanii inca prefera camera en-suite cu televizor (care trebuie sa fie acolo pe masa, chiar daca nu-l deschide). Cred ca in mare parte in hostel se pune baza pe atmosfera care se creeaza."

Daca majoritatea hostelurilor romanesti au fost deschise si finantate de cetateni romani, Burg Hostel este o exceptie, nu numai prin initiativa, care a fost a unui cetatean german numit Reiter Volker, dar si prin modul de finantare si anume, fonduri din pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Vest cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe din Germania si Institutului de Relatii Externe din Stuttgart.

"Hostelul se afla pe teritoriul cetatii medievale. Exista doua cladiri legate printr-o curte interioara, care reprezinta cele mai vechi cladiri din cetate a carei renovare ca monument a reprezentat un scop in sine", a explicat Victorita Reiter, administratorul asociatiei non-profit Centru Educational Interetnic pentru Tineret, din care face parte si hostelul Burg din Sighisoara. "Desi societatea romaneasca este usor imbatranita, aceasta nu inseamna ca nevoile tinerilor nu trebuie cunoscute. La nivelul Romaniei, 30,6% din populatie este intre 10 si 29 de ani, iar la nivelul judetului Mures, 30,2%", explica Reiter.

Valoarea totala a investitiei in acest centru pentru tineret din Sighisoara s-a situat undeva la 700.000 de euro, hostelul centrului oferind in acest moment o capacitate de cazare de 53 de locuri. "Preturile variaza intre 10 si 76 de lei (3-20 de euro) in functie de sezon, varsta si timp de sedere. Oferim si excursii in zona Parcului Breite (unde s-a dorit construirea Parcului Dracula), vizitarea satelor sasesti din imprejurimi si plimbari cu trasura prin cetate. In general aceste excursii nu costa mult si sunt o alternativa pentru turisti, ca sa petreaca mai mult timp la Sighisoara", a spus Reiter.

Cu o cifra de afaceri de 80.000 de lei in 2004, Burg Hostel este considerat o afacere profitabila de catre administratorii Centrului Educational Interetnic din Sighisoara.

"Sunt multi cei care nu au bani sa doarma in hoteluri de 2-3 stele cu preturi intre 50-100 de euro/ noapte. Vechile tabere scolare cred ca nu mai sunt functionale si sunt multi elevi care ar dori sa mearga in excursii. La noi, de exemplu, in luna octombrie, noiembrie 70% din gradul de ocupare sunt elevi", explica Reiter.

Majoritatea clientilor hostelului din Sighisoara sunt elevi, studenti, tineri in general, dar nici grupurile de pensionari nu sunt o exceptie. "Numai clientii romani vin la receptie si intreaba daca avem televizor in camera si doar pentru acest motiv nu raman. Putem sa punem TV in camere, ne-am gandit cel putin in camere duble, dar atunci ne indepartam de conceptia de hostel", considera Reiter.

Reprezentantul Burg Hostel povesteste ca in Germania exista 600 de hosteluri cu peste 2 milioane de membri, in timp ce la nivel mondial numarul acestora depaseste 4.000.

"Toti stiu ce inseamna hostel. Nimeni nu intreaba de TV", spune Reiter.

Camerele hostelurilor din strainatate pot avea si 12 paturi, cu dusuri comune, masa este in regim de "cantina" sau ai la dispozitie bucataria in care iti poti gati.

Este optional daca doresti lenjerie de pat, deoarece multa lume vine cu sacul de dormit, iar daca ai legitimatie de membru poti beneficia de reducere de 10% la cazare si ai prioritate in hostelurile unde cerere e mai mare decat oferta.

"Dar sa nu va inchipuiti ca aceste hosteluri arata rau sau sunt nefunctionale. Din contra, am vazut in Germania sisteme de inchidere a camerelor cu cartele magnetice, reglarea temperaturii in camere direct de la receptie", a adaugat Reiter.

Dificultatile hostelurilor din Romania sunt asemanatoare cu cele ale multor afaceri de pe piata romaneasca, una dintre ele fiind taxele prea mari.

"Sa va dau un exemplu: pentru 10 lei (3 euro) incasati de la un elev pentru noapte de cazare, platim 9% TVA, 5% taxa hoteliera, 16% impozit pe profit, 10% reducere pentru elevi si alte cheltuieli (gaz, telefon, acces internet, salarii si altele). In ceea ce priveste taxa hoteliera, ar fi trebuit sa fim exceptati de la plata acesteia", a spus reprezentanta Burg Hostel.

Peste 40% dintre clientii hostelului din Sighisoara sunt straini, majoritatea venind din Germania, Franta si SUA. "Putin, a inceput sa prinda si in Romania acest concept. Clientii vin pentru ca este ieftin si sunt conditii bune, dar foarte multi inca nu stiu ca au dormit intr-un hostel", a afirmat Reiter.

Ceea ce este relativ amuzant este faptul ca in clasificarea oficiala a unitatilor de cazare de pe piata romaneasca se face o distinctie intre hostel si hotel pentru tineret, care in traducere inseamna de fapt acelasi lucru.

"Diferenta dintre cele doua clasificari (potrivit reglementarilor - n. red.) este ca la hostel numarul maxim de paturi trebuie sa fie 4, iar la hotel pentru tineret ai voie mult mai mult", mai spune ea.

In Bucuresti, cel mai cunoscut centru turistic urban al Romaniei, numarul hostelurilor nu este nici pe departe la nivel european. In plus, unele se mai si desfiinteaza. Pana anul acesta Gabriela Ursu detinea Hostel Casa, unul dintre putinele hosteluri bucurestene, dar din cauza faptului ca proprietarul cladirii a decis sa o vanda, a fost obligata sa-si inchida hostelul.

"Recomand celor care intr-adevar iubesc ideea de a fi in contact permanent cu turistii, de a comunica, ca merita sa deschizi genul asta de afacere si roadele se vor vedea repede", a spus Ursu.

Hostelul avea 3 camere si o capacitate de cazare de 12 locuri: doua camere cu cate doua paturi fiecare si o camera cu patru paturi, iar pretuul era de 10 euro pe noapte. Peste 99% dintre clientii Hostelului Casa erau clienti straini din Europa, dar si din Japonia si Coreea.

"Cel mai exigent client mi s-a parut un egiptean care avea o ie pana in pamant si se ruga de 10 ori pe zi, iar cel mai mult m-a impresionat un englez care era invalid de ambele picioare, dar calatorea foarte mult", explica Ursu.

lavinia.marin@zf.ro