Avere: 5.000 de hectare de pamant. Profesie: agricultura. Hobby: agricultura

Stereotipia CV-urilor obliga ca la sfarsitul acestora sa fie trecut si un hobby. Autorii lor isi aleg ceva care sa imbine, de exemplu, pasiunea pentru un sport si inclinatiile literare si artistice personale.
Cat de anost ar fi, prin urmare, pentru un angajator un CV care ar suna in felul urmator: fiu de taran, liceu agricol, facultatea de agronomie, doctorat in agricultura, o viata intreaga in agricultura, iar ca hobby tot agricultura. Semnat Dimitrie Musca - cel ce detine acum unul dintre cele mai mari holdinguri agricole din vestul tarii, intins pe o suprafata de peste 5.000 de hectare. Declara ca lucreaza fara sa apeleze la credite bancare si ca majoritatea investitiilor le-a realizat prin forte proprii: la inceput a avut un partener italian, dar ulterior a rascumparat toate actiunile detinute de acesta.
Toata viata lui, Dimitrie Musca s-a invartit numai si numai in jurul agriculturii si n-a cunoscut pana acum indeletnicire care sa ii dea o satisfactie mai mare. "Fiind fiu de taran din Campia Aradului, am prins de mic dragostea de pamant si de animale. Mai departe lucrurile au decurs firesc, liceul si apoi facultatea de agronomie. Dupa facultate am lucrat in cooperative din judet", spune Dimitrie Musca, actualmente presedinte al Combinatului Agroindustrial Curtici.
Dupa Revolutie, o parte din membrii cooperatori au devenit proprietari si i-au solicitat lui Musca sa-i sprijine pentru crearea unei noi asociatii, care sa permita o exploatare mai eficienta a pamantului pe care-l detineau. "Asa s-a nascut Societatea Agricola Curtici. La inceput am avut emotii, avand in vedere ca toti acesti oameni aveau o mare incredere in mine, dar in cele din urma nu i-am dezamagit si m-am tinut de cuvant", spune Musca.

"Nu avem nimic in comun cu fostele CAP-uri"
Din holdingul agricol detinut de Musca fac parte Combinatul Agroindustrial Curtici, axat pe productie vegetala, cresterea porcilor si industrializarea carnii de porc, Industria Alimentara Curtici, unde se cresc vaci de lapte si sunt fabricate produsele din lapte, si Agroindipex SRL Curtici, care valorifica produsele. Holdingul cultiva putin peste 5.000 de hectare de pamant: 4.904 ha pentru productia vegetala, 7 ha pentru productia de legume, din care doua de sera si cinci de legume de camp, respectiv 106 ha pentru sectorul pomicol.
"Relatia cu asociatii este foarte buna, pentru ca un membru asociat primeste anual pentru fiecare hectar 1.500 kg (grau si porumb boabe). Numarul proprietarilor de pamant care doresc sa intre in asociatia noastra este de cativa ani, in crestere. Oare de ce doresc acestia sa intre in asociatie? Pentru ca stiu si sunt convinsi ca noua asociatie fondata in 1991 este fundamental diferita fata de fostul CAP. In plus, rezultatele obtinute, care sunt in crestere continua din 1991, sunt un alt motiv care ii stimuleaza", sustine Musca.
In 2002, cifra de afaceri a celor trei societati a fost de 142 miliarde de lei, iar pe primele sase luni ale acestui an a atins 81,2 miliarde de lei.
Un frecvent calator in strainatate, Musca sustine ca plecarile sale peste hotare nu au scopuri turistice, ci de culegere de informatii, ca sa poata aplica si la societatea sa ceea ce germanii sau americanii aplica de ani de zile. "Cunostintele mi le-am verificat atat la firmele pe care le conduc, cat si prin titlul de doctor in agronomie, pe care l-am obtinut in conditii foarte bune. Daca esti agronom profesionist si responsabil de bucata de paine pe care o produci, nu poti avea decat un singur hobby : agricultura", afirma Musca.
El spune ca blamarea agriculturii romanesti in unele medii, ca fiind ineficienta si fara viitor, poate avea la baza doar "interesele unora care stiu cat de mare este potentialul agricol romanesc si ca daca ar fi pus in valoare le-ar crea o concurenta de loc comoda. Este stiut foarte bine ce calitate are pamantul din zona de vest a tarii sau din Campia Romana din sud".
El afirma ca acordarea subventiei de 2 milioane de le/ha fermierilor care detin teren de pana in 5 ha, conform recentei hotarari de Guvern in acest sens, este buna, cu conditia ca utilizarea acestor bani spre destinatia pentru care au fost acordati sa fie urmarita cu scrupulozitate. "Pe de alta parte, acesti fermieri trebuie constientizati ca acest tip de subventie nu poate continua la infinit. Ei trebuie stimulati sa se indrepte catre un tip de asociere, forta lor economica devenind astfel mai mare".
"Ajutoarele si subventiile cred ca ar trebui sa se indrepte preponderent catre acei fermieri care, in conditiile de pana acum, au demonstrat ca sunt profesionisti, obtinand rezultate comparabile cu unii fermieri din Vest si nu sunt agricultori de conjunctura. De asemenea, ar trebui incurajati micii fermieri, care practica o agricultura de subzistenta, sa se asocieze si sa creeze exploatatii de dimensiuni mari, pe care sa se poata aplica tehnologii de varf", sustine Musca.

Deocamdata nu e nevoie de credite
Desi acest an a fost dezastruos pentru cei care au cultivat grau, Musca spune ca la anul va miza tot pe aceasta cultura, urmand sa cultive peste 1.800 de hectare cu aceasta planta, fata de cele 1.600 din acest an. Cresteri importante ale suprafetelor pentru anul viitor vor fi la floarea-soarelui si mustar, iar scaderi la porumb boabe, orz si orzoaica.
"Lucrez fara credite. Vanzarile zilnice de produse lactate si produse din carne de porc imi asigura resursele financiare pentru toate activitatile. Am vanzari lunare de 5-6 miliarde de lei la carne si de 2 miliarde de lei la produsele lactate, bani care imi asigura finantarea pentru diverse investitii. Motiv pentru care, deocamdata, nici aparitia legii creditului agricol nu ma intereseaza", spune Musca.
Dotarea tehnica a  holdingului aradean este compusa din 7 combine Class, doua tractoare de mare putere Fendt si Challenger, o presa pentru balotat nutreturi Class, o masina de castrat porumb pentru loturi de hibridare, 54 de tractoare romanesti cu toata gama de utilaje pentru lucrari agricole si doua masini Horsch pentru semanat in miriste.
Patronul declara ca toate investitiile in utilaje agricole din ultimii ani le-a facut achizitionand tractoare, combine, pluguri de productie germana  care ii asigura un randament foarte bun. "Numai in acest an am investit  800.000 de euro pentru cumpararea a doua tractoare Fendt, utilaje pentru abatorul propriu, semanatori in miriste. Alti 250.000 de euro i-am investit in cumpararea actiunilor fostului meu partener italian, la Industria Alimentara Curtici. Din pacate, cu regret o spun, o parte din utilajele romanesti nu se ridica, inca, la performantele celor produse in Vest. Sper, insa, ca dupa preluarea uzinei Tractorul de catre compania italiana Landini, situatia sa se imbunatateasca", este de parere Musca.
Dimitrie Musca a intrat in afaceri in 1993 cu investitorul italian, care a investit aproximativ 800.000 de dolari intr-o fabrica de lapte si o ferma de vaci. "Am decis impreuna cu el sa cumpar eu pachetul lui de actiuni. Nu a fost nici un fel de cearta, iar italienii nu au plecat din Romania. Pur si simplu s-au apucat de alte afaceri", spune Musca.
Despre ce va fi pe termen mediu si lung spune ca, pe masura ce puterea financiara ii va permite, va continua investitiile nu numai in mecanizare, abatorizare sau rase de animale de mare productivitate, ci si in informatizare si mai ales "profesionalizarea tuturor angajatilor".
In ceea ce priveste sursele de finantare, Musca spune ca pana acum nu a apelat la fondurile Sapard, dar nu exclude posibilitatea finantarii din banii oferiti de Uniunea Europeana, "daca in perioada urmatoare voi avea in vedere un obiectiv asa de important incat sa justifice acest lucru".

Opt cai spre o agricultura performanta
Opt sunt mijloacele enumerate de seful Complexului Agroindustrial Curtici pentru ca agricultura romaneasca sa ajunga la rentabilitate: 1. sa se infiinteze exploatatii (eventual prin asociere) pe "suprafete rezonabile", pe care sa se poata aplica tehnologii performante; 2. integrarea, adica valorificarea boabelor de cereale prin porci, vaci, pasari si produse ale acestora, astfel ca rata de intoarcere a cheltuielilor cu investitiile sa fie cat mai mare; 3. sa fie asigurata o calitate buna a tuturor produselor si serviciilor cu costuri mici, astfel incat sa fie competitive pe orice piata; 4. un management de performanta, atat la varf, cat si la nivelurile intermediare ("omul sfinteste locul"); 5. sa se generalizeze introducerea in exploatatii a soiurilor de plante si a raselor de animale de mare productivitate si care se adapteaza cel mai bine conditiilor locale; 6. statul sa sustina unitatile care s-au dovedit eficiente chiar si in conditiile de pana acum (prin subventii si alte facilitati sau acte normative stimulative); 7. dotarea cu tehnica de inalt randament pentru lucrarile agricole: arat, semanat, recoltat, depozitat, furajat, abatorizat; 8. sa se infiinteze asociatii zonale si nationale ale fermierilor producatori, care sa le reprezinte si sa le apere interesele in fata partenerilor de afaceri, de la comercianti si procesatori pana la institutii ale statului.

Nu toti vad lucrurile in roz
Daca Dimitrie Mustata considera ca pe partea de zootehnie afacerile sale merg la fel de bine ca si pe partea de cultura agricola, pe atat de sumbru se prezinta situatia pentru micii crescatorii de porci din judetul Arad, zona afectata in acest an si de epidemia de pesta porcina.
In primavara, crescatorii de porci din Arad au blocat vama Nadlac si au amenintat Guvernul cu un proces la Haga, daca nu va lua masuri protectioniste la importurile de carne de porc. Ei au anuntat ca sunt dispusi sa renunte chiar si la subventiile acordate de stat, daca taxele vamale pentru importurile de carne de porc nu vor creste. Dupa parerea lor, subventia de 7.000 de lei acordata la kilogramul de carne este inutila, din moment ce productia le ramane pe stoc, afirmand ca prin taxele vamale reduse la importurile de carne sunt falimentati producatorii autohtoni, care nu mai au piata de desfacere, pentru ca abatoarele nu le mai cumpara productia. Unii crescatorii aradeni de porci au inceput chiar sa-si sacrifice o parte din animale din cauza ca nu mai au cu ce sa le hraneasca sau pentru ca activitatea lor a devenit nerentabila, atata vreme cat cheltuielile cu furajarea animalelor nu sunt acoperite de preturile la carne oferite de abatoare sau in targuri. Deocamdata insa, Guvernul a dat castig de cauza procesatorilor de carne, pe care mentinerea unor taxe vamale reduse ii avantajeaza. In decembrie 2002, Guvernul a decis sa reduca, temporar, la 20% taxa vamala pentru carnea de porc si de vita (taxa de baza pentru importul de carne de porc este de 45% pentru relatia cu Uniunea Europeana si de 25% pentru tarile CEFTA, iar la carnea de vita - 40% pentru Uniunea Europeana si 25% pentru statele membre CEFTA). Valabilitatea hotararii respective a expirat la 30 iunie 2003, insa Guvernul a decis la inceputul lunii iulie sa prelungeasca pana la 31 decembrie inclusiv perioada in care se acorda aceasta facilitate. Singura exceptie de la plafonul de 20% a ramas taxa de 45% introdusa la importurile de carne de porc din Polonia, masura de salvgardare conforma cu prevederile acordului european de comert liber CEFTA. stelian.negrea@zf.ro