Cat costa spiritul olimpic, in drahmele contribuabililor

La prima vedere, revenirea intrecerii olimpice in patria ei de origine a determinat un boom economic spectaculos: de la un capat la altul al Atenei, fatadele cladirilor se renoveaza, proprietarii de restaurante si baruri ii redecoreaza localurile, muzeele isi reorganizeaza colectiile. Olimpiada urmeaza sa aduca in Grecia la vara 10.500 de sportivi, 5.500 de oficiali, 6.000 de ziaristi si doua milioane de turisti.

In raport insa cu planurile ambitioase ale autoritatilor, care proclama ca au apelat la cele mai bune firme de constructii ca sa faca drumuri si cai ferate noi si sa modernizeze stadioanele, pregatirea Olimpiadei e mult intarziata. Pana luna trecuta, proiectele de infrastructura promise nu erau gata decat in proportie de 50%, iar cea mai noua estimare a cheltuielilor pentru Olimpiada se apropie de 10 miliarde de euro, adica mai mult de dublul estimarii initiale. Acum o saptamana, greva generala organizata de sindicatele din transporturi si constructii a intarziat si mai mult lucrarile de constructii la stadioane si drumuri, iar de atunci incoace, ploaia n-a incetat sa cada cu galeata peste capitala elena.

La complexul de natatie, planurile de construire a unui acoperis au fost abandonate, astfel incat organizatorii ar putea fi nevoiti sa programeze intrecerile de inot spre seara, pentru ca altfel nu au cum sa-i protejeze pe sportivii de arsita zilei. Stadionul olimpic, unde se vor tine concursurile de atletism, e construit doar pe jumatate si pare greu de crezut ca in patru luni o sa fie gata. Din celebrul acoperis futuristic de sticla si otel proiectat de arhitectul spaniol Santiago Calatrava, pe care organizatorii s-au incapatanat sa-l prezinte ca pe o viitoare atractie a stadionului, nu sunt gata decat boltile de otel, care asteapta sa fie montate deasupra arenei.

Zilele trecute, un inspector al CIO sosit la stadion i-a conjurat pe constructori sa se ocupe macar de montarea cablurilor TV, o treaba care chiar ca nu sufera amanare - organizatorii greci estimeaza sa obtina 730 de milioane de euro pe care din drepturile de televizare a Olimpiadei. Oficialitatile au promis bonusuri consistente firmelor de constructii care izbutesc sa finalizeze la timp lucrarile, iar presedintele CIO, Jacques Rogge, a declarat deschis ca grecii ar trebui sa se concentreze acum pe lucrarile de baza si ca mai bine s-ar renunta la construirea acoperisului de sticla al stadionului olimpic, atata vreme cat acesta se afla in buna stare de functionare.

Frica de a nu ramane in urma cu lucrarile a dus, in cazul constructorilor, la accidente soldate pana acum cu 13 morti, cu totii muncitori imigranti. Zorul constructorilor cu greu mai convinge insa pe cineva ca treaba poate fi terminata pana vineri, 13 (sic!) august, cand incepe Olimpiada. Evident, Atena va castiga de pe urma lucrarilor de infrastrucatura impinse acum inainte cu atata truda: 210 kilometri de drum, patru linii noi de cale ferata si un aeroport. Problema e insa ca totul sa fie terminat in termen, cu atat mai mult cu cat ar fi o rusine istorica pentru tara care a dat lumii olimpiadele sa-si primeasca oaspetii intr-un oras sufocat de santiere.

Deocamdata, singurul lucru cert e ca industria turistica din Atena va fi prima care va izbuti sa-si amortizeze cheltuielile cu pregatirea evenimentului. La Royal Olympic Hotel de pilda, de langa Stadionul Panathinaiko, o camera care costa 125 de dolari pe noapte prin februarie va costa cel putin 400 de dolari pe noapte in perioada JO, iar toate locurile sunt de pe acum rezervate. In ultimii doi ani, hotelul a suportat lucrari de renovare care au costat 18 milioane de dolari. Agentiile de turism prevad insa si beneficii pe termen lung, atunci cand estimeaza pentru perioada 2003-2010 o dublare a afluxului de turisti in Grecia, pornind de la constatarea ca aproape la fel s-a intamplat si cu Australia dupa JO de la Sydney.

In privinta economiei grecesti in ansamblu, efectele Olimpiadei par sa fie totusi contradictorii. Anul trecut, cresterea economica a fost de 4,2%, alimentata in special de investitiile pentru marele eveniment sportiv; in acelasi timp insa, cresterea costului vietii, ca urmare a cresterii preturilor in preajma JO, ar putea duce la o crestere a inflatiei cu peste 3,5% in acest an, adica aproape dublu fata de media UE. Pe de alta parte, Grecia se afla in pericol de a depasi plafonul de deficit bugetar de 3% din PIB, fixat de UE, dupa ce a incheiat anul trecut cu cel mai mare deficit din ultimii sapte ani, din cauza depasirii costurilor si a intarzierilor la proiectele de infrastructura. "Intarzierile au costat pana acum asa de mult, incat ma intreb daca Olimpiada merita efortul", a reflectat un bancher.

Guvernul elen sustine ca afluxul de investitori si de turisti va fi suficient ca sa justifice costurile, dar analistii economici au inceput sa se intrebe daca o tara mica, asa cum este Grecia, poate suporta un asemenea efort financiar. Alti analisti au apreciat ca depasirea costurilor si intarzierile in pregatirea infrastructurii trebuie atribuite incapacitatii inerente a statului de a gestiona lucrurile, avand in vedere ca, de la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980 incoace, actuala editie este cea mai consistent finantata din fonduri de stat. Nu e de mirare ca, intr-o perioada de schimbare a regimului politic dupa alegerile generale de luna trecuta, problema tinde sa capete conotatii politice. "Este vorba de o planificare proasta a lucrarilor, din 1997 incoace. Fostul guvern socialist n-a fost in stare sa-si dea seama de importanta Jocurilor Olimpice si ne-a ingreunat eforturile, cu obstacole birocratice si cu un cadru legal prea complicat", declara fostul presedinte al Athoc (comitetul grec de organizare a JO), Stratis Stratigis, pe care guvernarea socialista l-a inlaturat din functie in 1999.

Drept e ca, spre deosebire de cea de acum, editiile JO din ultimele decenii au fost mai toate niste reusite financiare: JO de Iarna din 2002 de la Salt Lake City au insemnat pentru organizatori un excedent de 101 milioane de dolari, la un buget de 1,3 miliarde; cea mai bine organizata editie a fost cea a JO de la Los Angeles din 1984, prima finantata exclusiv din surse private, care s-a incheiat cu un excedent de 225 de milioane de dolari. Incercand, dimpotriva, sa limiteze "comercializarea" Olimpiadei din 2004, guvernul socialist al lui Kostas Simitis nu a dorit sa foloseasca surse private de finantare. Actualul guvern conservator, abia instalat, acuza acum faptul ca o serie de ministere din vechiul regim au facut licitatii pentru proiectele de constructii, folosind in mod incorect banii publici.

Deocamdata, ministrii noului guvern calculeaza inca factura Olimpiadei. Ministrul Finantelor, Giorgios Alogoskoufis, spune ca in mod sigur va fi depasit bugetul initial de 5,6 miliarde de euro, dar ca bugetul de stat va acoperi toate costurile, indiferent de cat va fi nevoie. "Vrem sa impunem disciplina fiscala (aluzia este, fireste, la presupusa dezordine permisa de vechea guvernare, n.red.), dar repet ca prioritatea pentru tara noastra sunt acum Jocurile Olimpice", a spus Alogoskoufis. Va fi nevoie insa de un succes cu totul iesit din comun al Olimpiadei de la Atena pentru ca fostii si actualii guvernanti deopotriva sa se poata lauda pe urma ca au cheltuit cu folos banii contribuabililor.

Mai multe organizatii sindicale si de caritate internationale au difuzat, luna trecuta, un raport in care ii acuzau pe marii producatori mondiali de echipament sportiv, intre care Fila, Puma sau Umbro, ca incalca drepturile lucratorilor din fabricile lor, silindu-i sa lucreze peste program ca sa poata onora la timp comenzile pentru Jocurile Olimpice de la Atena. Autorii raportului au cerut Comitetului International Olimpic sa condamne "practicile abuzive ale sponsorilor sai", printre care se numara furnizori de echipament sportiv, considerand ca exploatarea lucratorilor contravine spiritului olimpic. Probabil ca raportul cu pricina ar fi trecut aproape neobservat daca ar fi fost vorba de singurul scandal extrasportiv din jurul Olimpiadei de la Atena. Criza de bani si de timp in care a intrat pregatirea evenimentului i-a facut insa pe unii organizatori sa vorbeasca, mai in gluma, mai in serios de o editie cu ghinion a JO, unde orice controversa legata de preparativele competitiei nu e decat o ilustrare in plus a ideii ca zeii se incapataneaza sa le puna bete in roate tuturor celor ce au de gand sa castige de pe urma intrecerii de la Atena. Unii chiar au interpretat drept un simbol al acestui ghinion ceea ce s-a intamplat la ceremonia de aprindere a flacarii olimpice, cand torta s-a stins imediat dupa ce i-a fost inmanata sefei comitetului de organizare a JO. Iar la toate acestea se adauga chestiunile legate de securitate, intr-o perioada de inmultire fara precedent a amenintarilor cu atacuri teroriste. Ministerul Ordinii Publice va cheltui pentru securitatea Olimpiadei un miliard de euro, de trei ori fata de cat au cheltuit autoritatile australiene pentru JO de la Sydney din 2000. In Atena si in alte cinci orase unde vor avea loc competitii, fortele de ordine vor desfasura nu mai putin de 41.000 de oameni. crenguta.nicolae@zf.ro