Ce conteaza cum se cheama asteroizii, daca tot poti sa-i cumperi asa de ieftini

In general, mai toate ideile de afaceri care nu incalca legile sunt demne de interes in masura in care izbutesc sa produca bani, adica se dovedesc viabile.
Numai ca viabilitatea unei idei de afaceri e in primul rand o chestiune de ordin cultural, dand seama intotdeauna de stilul de viata al unei societati la un moment dat: vanzatorii de pitici de gradina nu fac avere in Zimbabwe si nici cabinetele de psihoterapie nu prospera in Albania. Invers, felul cum evolueaza societatea se reflecta foarte clar in ceea ce poate intra sau nu sub incidenta interesului lucrativ: exportul de lipitori, foarte mediatizat in ultima vreme ca idee de afacere in Romania, n-ar atrage pe nimeni intr-o tara bogata. Iar lucrurile se schimba in timp, uneori cu o ironie ascutita a istoriei: cercetarea spatiului ceresc, ocupatie aristocratica si neaducatoare de profit, care a facut faima Romaniei in lume prin astronomi ca Victor Daimaca sau Nicolae Sanduleak, ajunge acum sa starneasca pasiuni pecuniare unor romani care, urmand exemplul americanilor, isi disputa proprietati in Cosmos cu o seriozitate vrednica de taranii lui Rebreanu. Mandria, din alt secol, ca o planeta sau un asteroid sa poarte numele unui roman nu-i atinge deloc pe cei care prefera sa fie stapani cu acte ai planetei respective. In fond, si aici pe Pamant, pe multi ii intereseaza mai tare sa fie proprietarii unei strazi decat ca strazii respective sa i se dea numele lor.

Inainte de aparitia tehnologiei digitale, adica pana la sfarsitul anilor '80, cea mai reusita fotografie a planetei Marte, recunoscuta de lumea stiintifica internationala, era cea facuta de un roman naturalizat in Franta. Numele lui: Jean Dragescu. Dragesco, pentru francezi. Licentiat in Stiinte Naturale la Sorbona, a fost primul cercetator care a folosit filmul si fotografia in munca de cercetare stiintifica. A publicat mii de fotografii, unele in reviste dintre cele mai prestigioase - precum "L'Illustration", "Paris Match", "National Geographic", "Photo-Cine", "Photo Magazine", "La Vie des Betes", "Naturalia" sau "Betes et Nature" -, iar un asteroid a ajuns sa-i poarte numele. Considerat unul dintre cei mai respectati si cunoscuti fotografi de corpuri ceresti din lume, Jean Dragescu, ajuns la venerabila varsta de 83 de ani, locuieste la Saint-Clement-de-Riviere, o micuta localitate din sudul Frantei.
Jean Dragescu s-a nascut la Cluj, pe 27 aprilie 1920. Familia sa a locuit acolo doar cateva luni, timp in care tatal sau, Ion Dragu, a ocupat un post oficial administrativ. S-au mutat inapoi in Bucuresti, unde Jean a urmat cursurile liceului "Dimitrie Cantemir". Vacantele si le-a petrecut cu unchiul sau, doctorul Radu Dragescu, directorul spitalului din Sinaia, care i-a deschis gustul pentru astronomie si biologie. "Mi-a povestit de astronomie, mi-a aratat constelatiile, mi-a dat sa citesc pe Flammarion. Tot el mi-a aratat primele protozoare la microscop, ceea ce a devenit mai tarziu specialitatea mea, si mi-a vorbit de expeditiile africane. Personalitatea mea i-o datorez acestui om", spune Jean Dragescu.In 1934, adolescentul de numai 14 ani si-a construit prima luneta cu lentila de ochelari de o dioptrie. A reusit sa vada destul de bine inelul lui Saturn, craterele lunare, precum si satelitii lui Jupiter. O prima incercare multumitoare. Mai tarziu, insa, a preferat sa cumpere instrumentele astronomice. De-a lungul vietii a avut, in total, 44 de bucati. Cel mai mare, un telescop de 1.000 de kilograme, l-a facut dupa propriile idei, in timpul cat a locuit in Africa.La 19 ani a inceput sa observe planeta Marte de pe terasa balconului casei sale de la Bucuresti, apoi de la Atena, unde tatal sau era atasat al ambasadei. S-a inscris in Societatea Astronomica Franceza, unde a inceput sa-si trimita observatiile.

Cele o suta de aparate foto
In 1940 s-a mutat in Franta, unde tatal sau a fost numit consilier de presa al Ambasadei Romaniei la Paris. "Asa am intrat in relatii directe cu amatorii francezi de astronomie. Am creat Comisia pentru Suprafete Planetare a Societatii Astronomice Franceze si am fost secretar, apoi presedinte al acestei comisii, ceea ce mi-a permis sa devin un observator al lui Marte cunoscut la nivel international".In pofida dragostei sale pentru astri, n-a putut deveni astronom profesionist, pentru ca nu i-a placut matematica, dupa cum marturiseste el. Tot din acelasi motiv n-a devenit nici inginer optician, cum ar fi dorit tatal sau. A preferat biologia si s-a ales cu o licenta de Stiinte Naturale obtinuta la Sorbona.S-a specializat in protozoare si a devenit un cunoscator remarcabil al grupului ciliatelor (organisme unicelulare ce se deplaseaza cu ajutorul perilor microscopici care le acopera corpul). De altfel, a fost primul cercetator care a folosit filmul si fotografia in munca de cercetare stiintifica, in acest domeniu lucrand si alaturi de celebrul profesor Emmanuel Faure-Fremiet, fiul celebrului muzician Gustave Faure.Intreaga sa viata a stat sub semnul fotografiei. Primul aparat de fotografiat si l-a cumparat la 14 ani, dar primul aparat cu adevarat profesionist, un Exaktareflex 4-6 1/2, l-a achizitionat in 1937."In toata viata mea am utilizat 100 de aparate diferite. Am avut pana la 12-13 aparate deodata. Acum am 8 aparate", spune cercetatorul.Nu isi aminteste ce corp astronomic a fotografiat prima oara. "Prima fotografie de acest fel am facut-o in 1963: o pata solara. De atunci am mai publicat 2.400 de fotografii. In cei 40 de ani de activitate, am luat circa 20.000 de clisee astro si am conservat numai vreo 500", spune el.A imortalizat pe pelicula plantele Marte, Jupiter, Venus, Luna, Soarele, cometa Halley. Cu toate acestea, daca ar fi sa aleaga fotografia preferata, n-ar opta pentru una astronomica. Ar alege, mai degraba, dintre fotografiile cu animale, realizate in Africa, unde, in total, a stat 14 ani. A mers acolo prima oara in 1960 si a ramas fascinat de frumusetea savanei. A strabatut zeci de mii de kilometri - Congo, Zair, Benin, Senegal, Camerun, Botswana, Rwanda, Gabon, Uganada, Tanzania - fotografiind si filmand mamifere, pasari si insecte. A facut si cateva filme documentare, in colaborare cu profesorul Pierre P. Grasse si regizorul Jean-Luc Godard. A scris numeroase carti si articole si, ce-i drept, s-au scris despre el la fel de multe.

Inca un asteroid cu nume romanesc
Jean Dragesco a luat primul premiu in 1946, pentru observatii lunare, apoi in 1965, 1975 (cel mai inalt premiu al Societatii Astronomice Franceze) si 1988. In 1985 i s-a conferit premiul pentru cea mai buna fotografie alb-negru a sistemului solar ("Astrophoto 6"), iar in 1986 premiul revistei "Science et Vie" pentru fotografierea cometei Halley. Patru ani mai tarziu, Asociatia Astronomica Britanica ii decerneaza "Stevenson Award" pentru contributia la cunoasterea planetelor Marte si Jupiter si la observarea Soarelui.In 2000, cu ocazia celei de-a 80 aniversari, Uniunea Astronomica Internationala (UAI) a acordat numele lui Jean Dragesco asteroidului 12.498. "Un prieten departat, profesionist, influentat in tinerete de cartile, articolele, conferintele mele, a reusit sa descopere la Nisa vreo 12 asteroizi noi. Avea dreptul sa ii boteze. M-a ales si pe mine. UAI n-a avut decat sa accepte decizia observatorului. Simpla formalitate. Descoperitorul a venit acasa la mine sa imi spuna. Dar n-am putut niciodata afla ce marime are (in kilometri si magnitudine). Nu stiu unde este pe cer (stiu numai ca circula intre Marte si Jupiter) si imi este imposibil sa-l fotografiez", povesteste, cu modestie, Dragescu.Acum locuieste in Saint-Clement-de-Riviere, o micuta localitate din sudul Frantei, alaturi de cea de-a doua sa sotie, Armelle. Chiar daca numele lui este de multa vreme Jean Dragesco, domnul in varsta de 83 de ani ramane, fara indoiala, unul dintre romanii care au avut ceva de spus lumii. In alb-negru si color.

Soarele care da lumina, caldura si profit
Un jurist roman a recurs la o forma originala de protest fata de vanzarea de asa-zise proprietati extraterestre, pe care o considera o mare escrocherie. El si-a inregistrat cererea de acordare a dreptului de proprietate asupra Soarelui si vrea sa le ceara celor care se declara proprietari de corpuri ceresti taxa pe energia si lumina astrului zilei. Desi, la o prima vedere, ideea lui Virgiliu Pop (29 de ani) pare o gluma, tanarul este cat se poate de serios. Lector la Facultatea de Drept a Universitatii din Lille (Franta), membru al Institutului International de Drept Spatial, Pop isi pregateste doctoratul la Universitatea din Glasgow (Scotia), cu teza "Cui apartine Luna - dreptul de proprietate in spatiul cosmic". Actiunea romanului este prima prin care se contesta dreptul de proprietate asupra a 52 de corpuri ceresti inregistrat, in urma cu 23 de ani, de catre americanul Dennis Hope. In tot acest rastimp, Hope a reusit sa vanda hectare intregi de stele, planete si asteroizi, devenind milionar.
Virgiliu Pop, specialist in drept international spatial, a gasit o metoda inedita de protest la adresa lui Hope: a revendicat Soarele. "Revendicarea mea a fost inaintata ca reactie la vanzarile absurde de 'proprietati extraterestre'. Aceste persoane sau companii pretind ca detin Luna, asteroizi etc., bazandu-se numai pe dorinta lor de a le avea, pe faptul ca n-au fost revendicate in trecut si pe faptul ca au facut publica revendicarea", explica specialistul in drept spatial, a carui initiativa a facut valuri peste tot, mai putin in tara natala. "Vanzarea de teren pe Luna este o escrocherie, dat fiind ca domnul Hope nu este proprietarul Lunii. E ca si cum v-as vinde eu camere in Casa Poporului! Problema este ca publicul nu este deloc informat. In plus, nu e doar o problema de drept spatial, ci de dreptul protectiei consumatorului", considera Virgiliu.

Orase pe Luna
Adoptat in 1967, Tratatul ONU referitor la spatiul extraterestru, adoptat in 1967, impiedica orice natiune sa detina teritorii in spatiu, insa omite sa precizeze acelasi lucru si pentru indivizi. Acest lucru i-a permis americanului Dennis Hope sa-si inregistreze dreptul de proprietate asupra a 52 de corpuri ceresti, in 1980. Pe de alta parte, Tratatul Lunii, redactat in 1984, interzice exploatarea - inclusiv de catre persoane fizice - a spatiului, a Lunii si a altor corpuri ceresti pentru a obtine profit. Problema este ca, din 185 de state membre a Natiunilor Unite, doar sase au semnat tratatul, care nu a putut fi ratificat.Ambasada Lunara, locul in care Dennis Hope isi vinde domeniile extraterestre (cu adresa de Internet www.lunarembassy.com), a desemnat 19 arii de rezerva selenara situate in imediata apropiere a misiunilor spatiale sovietice si americane. Toate ariile "oraselor" de pe Luna sunt formate din 200 de proprietati adiacente, fara "vecini", cu evidente posibilitati de dezvoltare ulterioara. Costul fiecarui astfel de areal este de 4.500 de dolari. Aceste suprafete nu pot fi vandute decat in intregime, nu pe bucati, cum este cazul celorlalte parcele.In urma achizitionarii de teren pe Luna, fericitul cumparator intra in posesia unui certificat care atesta calitatea sa de proprietar, o harta lunara cu pozitionarea exacta a parcelei achizitionate, precum si un regulament privind Constitutia Lunara, cu drepturile si obligatiile de proprietar. Nici un client nu poate revendica o anumita parcela, acestea fiind vandute in ordinea data de computer.Americanii s-au inghesuit sa achizitioneze proprietati extraterestre mai ales dupa ce primele parcele au fost cumparate de celebritati. Si merita sa fii vecin cu Madonna, fie si pe Luna, daca in Beverly Hills nu se poate. Faimoasa diva a muzicii pop a achizitionat parcele in valoare de trei milioane de dolari. Lista celor care si-au cumparat cate o parcela pe Luna este, insa, mult mai lunga; la ora actuala, in lume ar exista circa doua milioane de proprietari ai unor parcele extraterestre.

Factura pentru NASA
Virgiliu Pop are de gand sa mearga mai departe, instituind o taxa pentru folosirea Soarelui. "Ca un adevarat jucator de monopoly planetar, fiind in posesia 'bateriei' sistemului solar, intentionez sa le impun celorlalti 'proprietari' o taxa pe energia si lumina furnizata de Soare. Daca nu vor recunoaste ca sunt proprietarul Soarelui, vor nega si calitatea lor de proprietari. In caz contrar, va trebui sa plateasca pentru energia furnizata de Soarele 'meu' ", afirma Pop.Precaut, s-a gandit si la problemele pe care le poate cauza Soarele, asa ca a inclus o clauza speciala in actul de proprietate: "Declar ca nu sunt responsabil pentru problemele cauzate de proprietatea 'mea', sub forma de cancer de piele, arsuri solare, insolatie. Dar va recomand sa folositi intotdeauna crema protectoare, ochelari de soare, palarie si sa consumati multa apa". "Daca cineva ma va da in judecata pentru neajunsurile provocate de Soare, nu cred ca vreo instanta va lua acest lucru in seama. Recunoscand ca sunt responsabil, curtea ar recunoaste, in acelasi timp, ca, intr-adevar, posed Soarele, ceea ce este ridicol", zambeste Virgiliu Pop.Tanarul a inregistrat cererea acordarii dreptului de proprietate asupra Soarelui la un birou specializat al Institutului Archimede, aceeasi institutie unde a inregistrat Gregory Nemitz solicitarea de a deveni stapan asupra asteroidului Eros. "In februarie 2001, Nemitz a trimis la NASA o factura de parcare/depozitare pentru nava spatiala care a aterizat pe 'proprietatea sa'. Pe aceeasi baza, pot sa-i taxez pe Dennis Hope si pe alti 'proprietari' de corpuri extraterestre pentru folosirea Soarelui".

Cum spuneati ca se ajunge pe Marte?
Afacerea cu spatii extraterestre s-a extins si in Romania, unde reprezentantul firmei lui Dennis Hope este bucuresteanul Adrian Dragan. El a descoperit din intamplare site-ul lui Hope, navigand pe Internet, si l-a convins pe american sa accepte ca el sa-i fie reprezentant in Romania. Mai precis, i-a marturisit ca vrea sa foloseasca o parte din castigurile obtinute din vanzarea proprietatilor pe alte planete in beneficiul unei fundatii pentru sprijinirea persoanelor cu handicap locomotor.Astfel a devenit romanul “agent autorizat in Romania al Ambasadei Lunare”, lucru de care se declara mandru, intrucat, in termeni de piata vorbind, a simtit ca umple un gol: “Si in Romania au existat persoane care si-au cumparat parcele de teren, dar prin intermediul unui agent din Ungaria. Asa ca ideea de avea chiar aici in Romania posibilitatea de a servi persoanele interesate, si mai ales cu documente originale in limba romana, mi s-a parut foarte buna”.La ora actuala, oferta de spatii extraterestre a lui Adrian Dragan cuprinde “superbe parcele” pe Luna de 177 de acri (70 de hectare) cu 49 de dolari si proprietati pe planetele Marte, Venus si Io, la un pret de 59 de dolari pentru o suprafata de 200 de acri. Intrarea in posesie ii este certificata cumparatorului de trei documente care ii sunt trimise prin posta - titlul de proprietate, harta planetei si “Constitutia Lunii”, toate documentele fiind “in format A3 si in limba romana”. Site-ul romanului e guvernat chiar de un slogan publicitar, de un cinism evident involuntar - “Un cadou superb - Luna de pe cer”.