Cea mai rentabila intreprindere de stat

Din ce in ce mai multe institutii si firme cauta sa foloseasca drept mana de lucru detinutii. Cei care ii folosesc la lucru pe puscariasi sustin ca adesea acestia sunt mai eficienti chiar decat angajatii lor permanenti: nu cer mariri de lefuri, nu fac greva si, ceea ce e mai important, nu lipsesc niciodata de la serviciu. Asa s-a ajuns ca detinutii sa faca produse dintre cele mai diferite, incepand de la subansamble pentru automobilele Jaguar si mergand pana la pantofi pentru firme italiene. Pentru prestatia lor, detinutii primesc salariu, aducand, in acelasi timp, bani frumosi in contul penitenciarului.

Ionica Peste a fost, pana in 2002, maistru militar la Caracal. Anul trecut, cand a vrut sa faca un ban in plus. s-a apucat de trafic de mercur, impreuna cu niste "asociati" oradeni, care insa au fost prinsi de politisti tocmai cand gasisera un client. Ionica a stat cateva luni la Penitenciarul Craiova, iar din ianuarie e la Oradea. S-a bucurat cand, in urma cu trei luni, a fost "angajat" sa asambleze colectoare pentru electromotoarele automobilelor Jaguar.

"Munca de chinez batran", spune detinutul, si pe buna dreptate. Fiecare colector inseamna cateva zeci de fire de metal si plastic, cu putin mai groase decat un ac cu gamalie, montate manual in interiorul unui suport de fier. Lucreaza opt ore pe zi si primeste 200.000 lei pe luna. "Eu nu ma plang. Decat sa stau in celula, mai bine lucrez. Primesc si bani, si pachete, si drept de vizita".

Florin Galea, de 28 de ani, un alt "locatar" al Penitenciarului Oradea, e taximetrist de meserie. A fost inchis in ianuarie 2003. "In 1997, impreuna cu cativa amici, am furat niste haine dintr-un TIR. Am fost condamnat la trei ani si sase luni. N-am stiut cand a ajuns procesul la capat si am fost dat in urmarire generala. Nu plecasem nicaieri, ca aveam copil mic. Au venit si m-au ridicat de acasa".

De doua luni, lucreaza la Agrosem. Alege seminte sau stivuieste saci, dupa caz. Pentru ca munca e mai grea decat a colegului sau, salariul e de 400.000 lei lunar. "Pentru mine nu banii conteaza, ci zilele care se scad din pedeapsa. O zi la trei lucrate".

Contracte cu 32 de firme

Si pentru Ionica, si pentru Florin, munca reprezinta un privilegiu: asa zic si ei, asa spune si comandantul Penitenciarului. "Nu toti detinutii lucreaza. Pe unii nu-i putem lasa, fiindca sunt violenti sau bolnavi. Altii nu vor. Din aceasta categorie avem putine cazuri: mai mult personajele cunoscute din lumea interlopa si afaceristii condamnati pentru infractiuni economice", spune colonelul Gheorghe Ilea.

Din cei 800 de detinuti ai Penitenciarului, 400 au de lucru. "Sunt 13% la puncte de lucru exterioare si 39% la munca de interior. Avem muncitori in constructii, agricultura, igienizarea orasului, confectii de incaltaminte".

Detinutii si-au facut cu prisosinta treaba. Au cusut mocasini si fete de pantofi pentru italieni, au decorticat crevete pentru olandezi, au maturat orasul si au curatat Cetatea Oradei. "Doar in primele opt luni ale anului in curs, peste 11 miliarde de lei au intrat in contul penitenciarului de pe urma serviciilor prestate de detinuti. Cea mai mare parte a sumei, circa 8 miliarde, a venit din partea celor 32 de firme cu care am incheiat contracte".

Ferma puscariasilor

Restul a fost incasat din vanzarea de legume, carne, lapte, oua si cereale, din productia proprie. Penitenciarul are o ferma de peste 45 de hectare la marginea orasului, gospodarita in intregime de detinuti. Aici sunt crescuti peste 1.500 de porci, 900 de pasari si 100 de vaci de lapte, care asigura mancarea detinutilor si a cadrelor din penitenciar. "Legumele pentru iarna si furajele pentru animale sunt cultivate tot acolo. Surplusul de oua, carne, lapte, muraturi, bulion si conserve se vinde la piata", explica Ilea.

Toti banii incasati de pe urma serviciilor prestate sunt cheltuiti pentru intretinerea detinutilor si imbunatatirea conditiilor de detentie. Comandantul spune ca, de cand cu atatea comenzi, au modernizat aproape intreaga cladire, au schimbat instalatiile de apa, caloriferele, au instalat televizoare in toate celulele si le-au legat la televiziunea prin cablu.

In atare conditii, puscaria se dovedeste, de departe, cea mai rentabila intreprindere de stat. Angajati model, un mediu de lucru disciplinat, si un castig de 11 miliarde, care i-ar face invidiosi pana si pe cei mai pretentiosi intreprinzatori privati.

Calificare la locul de munca

Detinutii care nu vor sa ramana calificati doar in "meseriile" prevazute in Codul Penal pot sa se gandeasca la o reconversie profesionala in timpul petrecut in penitenciar.

Colonelul Gheorghe Ilea sustine ca se organizeaza periodic cursuri de calificare, in mai toate domeniile de activitate: legumicultura, cresterea animalelor, constructii, industria lemnului. "Am avut cursuri si pentru fochisti, confectioneri de incaltaminte sau chiar de surori voluntare pentru Crucea Rosie", spune Ilea.

Dupa sustinerea examenului, elevii primesc o diploma de calificare recunoscuta de Ministerul Educatiei si invatamantului. Pe care - lucru important - nu scrie ca absolvirea s-a facut dupa gratii.

Ouale Kinder, cu ghinion

Conducerea penitenciarului evita sa faca publice numele firmelor cu care lucreaza, din cauza unor probleme aparute in urma cu doi ani la punctul de lucru infiintat pentru ambalarea jucariilor din ouale Kinder.

"A fost mediatizat intr-un reportaj de televiziune difuzat in mai multe tari, iar filmul a fost vazut si de reprezentantii firmei italiene Ferrero, producatoarea dulciurilor respective. Acestia i-au cerut lui Alexander Mudura, cel cu care aveam contract, sa renunte imediat la colaborarea cu detinutii. Le era frica de un scandal public. Cum sa ambaleze jucarii pentru copii detinutele din Romania?! Cu toate ca femeile au fost atent selectionate si cu toate analizele la zi", spune Gheorghe Ilea.

Patronii sunt multumiti

La Timisoara, penitenciarul a castigat de pe urma muncii puscariasilor 16 miliarde de lei. "Peste 3 miliarde s-au facut doar in luna august. Suntem deschisi la orice. Lucram si cu firme private si chiar cu persoane particulare si nimeni nu s-a plans pana acum de detinuti. Dimpotriva, patronii sunt foarte multumiti de seriozitatea cu care muncesc acestia", spune Ioan Bala, comandantul inchisorii.

Cu 5 miliarde de lei din "cifra de afaceri" realizata, in puscarie s-au facut reparatii in cinci sectii, in care stau circa 800 de detinuti: s-a zugravit, s-au schimbat instalatiile sanitare, usile, geamurile si sistemele de inchidere. In plus, au fost modernizate salile de mese, curtea si spatiile de depozitare.

Din aceleasi 16 miliarde s-au alocat bani si pentru dotarea Centrului de Minori de la Buzias, iar cateva zeci de milioane sunt alocate lunar pentru cheltuielile de regie.

Rosii pentru export

In afara faptului ca mai scapa de sentimentul de izolare si de cei patru pereti ai celulei, puscariasii care muncesc au parte si de alte avantaje. Cel mai important este reducerea perioadei de detentie. La fiecare 20 de zile lucrate se scad sapte zile din pedeapsa. Cei mai silitori au voie sa primeasca mai multe pachete de acasa, mai multe vizite, sa trimita mai multe scrisori, sa dea mai multe telefoane decat ceilalti detinuti si pot fi invoiti de sarbatori pentru a-si vizita familia.

Unul dintre cele mai fructuoase contracte de munca incheiate de Penitenciarul Timisoara a fost cel cu firma italiana Agrilife. Aceasta cultiva rosii pe cateva hectare din jurul comunei Recas, pe care apoi le deshidrateaza si le exporta in Italia, urmand a fi folosite la prepararea sosurilor.

Patronul a recurs la detinuti fiindca in prima luna a fost furat de angajatii civili. Astfel, din luna iulie, 34 de puscariasi de pe Popa sapca au invatat tehnica deshidratarii rosiilor. Imediat s-a constatat o crestere a cantitatii de rosii culese si deshidratate, precum si o viteza de munca de trei ori mai mare.