Articolul publicat cu ocazia meciului de Cupa Davis de acum cateva saptamani de catre un jurnalist elvetian, in care Bucurestiul aparea ca un orasel provincial de pe la mijlocul secolului trecut, a insemnat o palma peste obrazul cetatii. Cat a fost adevarat sau nu din articolul cu pricina nici nu mai conteaza. Pe moment, atat responsabilii urbei cat si locuitorii sai si-au dorit onoarea reperata imediat. Dincolo de reactiile sporadice si mai mult organice, care apar in situatii similare, mare lucru pentru intretinerea imaginii orasului nu s-a facut in ultimii ani. Daca pentru alte zone turistice ale tarii s-a mai facut lobby cat de cat, Bucurestiul pare exclus de pe harta turistica a tarii. Capitala nu are nici macar un centru de informare pentru proaspetii veniti, iar putinele initiative de promovare apartin mai curand companiilor private sau unor ghiduri straine de tipul In Your Pocket, care vorbeste despre Bucuresti ca despre un oras "incredibil de sigur".
In marile orase europene, primele informatii despre locul in care te afli le primesti, de regula, inca de la aeroport, unde gasesti tot felul de informatii turistice, harti si brosuri de prezentare. La Bucuresti, primele informatii le afli, daca esti norocos, abia la hotel. In timp ce alte orase isi ofera informatiile gratuit, la Bucuresti, mister total.
Este adevarat, am gasit cateva hoteluri care aveau harti gratuite pentru clientii lor, iar altele ne-au indreptat catre magazinul din hol. Pe ici-pe colo, prin muzee sau anumite librarii (Carturesti sau Noi) mai gasesti cate un ghid sau o harta, dar informatiile practice sunt putine, iar orasul parca refuza sa se lase cunoscut. Ici-colo, mai gasesti cate o harta laconica a orasului, amplasata de vechiul minister.
Obiectivele turistice nu sunt marcate aproape niciodata, iar despre un centru de informare turistica nici nu mai incape vorba. Concluzia fireasca este ca Bucurestiul nu este oras turistic sau ca nu merita atentia de care alte locuri au beneficiat.
A fost odata o harta
"Suntem in curs de elaborare a unei harti, dar nu dispunem de finantarea necesara", spune Florin Necula, director la Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic (AMPT), aratand catre harta de pe peretele din spatele sau. "Este o harta extraordinara, foarte detaliata; daca cineva vede cateva obiective, isi face alta impresie", adauga el.
La Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, atmosfera de provizorat - toata lumea parca asteapta ceva. Probabil reinfiintarea ministerului sau a unei autoritati a turismului. Functionari tristi, care tanjesc dupa gloria defunctului minister. "La mamutul asta de minister, nu avem nici o putere", marturiseste unul dintre ei.
"La nivel de minister, am initiat anul trecut o campanie si am instalat panouri cu puncte de atractie, in zone ca Gara de Nord, Universitate, Marriott", spune Grigore Alecsa, director general adjunct la Minister, care adauga insa ca nu stie cate astfel de panouri au fost amplasate.
Anghel Penciu, revenit la minister de numai cateva zile ca director general adjunct cu promovarea, spune ca printre proiectele luate in calcul in bugetul pe anul in curs se numara si un centru de informare situat in Piata Natiunilor Unite, in vecinatatea Palatului Parlamentului.
"Centrul va avea info-desk, materiale care sa satisfaca atat dorintele celor care vin direct cat si pe cele ale celor din tara. Proiectul se afla in faza de initiere anul acesta, iar spre finele anului viitor urmeaza sa fie dat in folosinta", afirma Penciu.
"Marea problema a fost locatia, s-au facut investigatii, iar in final aceasta solutie pare cea mai fericita, mai ales ca este o zona turistica. In plus, mai este un proiect de puncte de informare turistica in gari, aeroporturi, Gara de Nord", a mai spus Penciu.
Admitand ca locatia este o problema, Necula de la AMPT spune ca punctul vizat de minister nu este tocmai cel mai bun: "Un centru de informare turistica trebuie sa fie situat pe o axa a orasului, undeva la parter, in centru. Degeaba il facem daca il amplasam dupa blocuri".
O superba vaza sparta
Reprezentantul AMPT, institutie care se ocupa de gestionarea patrimoniului turistic al orasului, este de parere ca Bucurestiului i s-ar potrivit cel mai bine o promovare de ordin cultural, intrucat datele geografice nu i-ar fi de prea mare ajutor.
"Am inceput sa descoperim specificitatea Bucurestiului, respectiv faptul ca s-a dezvoltat in perioada belle epoque, ca e un oras ecumenic (sunt 21 de culte religioase - a fost un oras al intelegerii religioase), ca detine 44 de biserici ortodoxe cu sfinte moaste, cum nici la Atena daca mergem nu exista, iar in plus are cea mai mare constructie din Europa, Palatul Parlamentului", declara el, adaugand ca printre punctele cu potential turistic se numara Muzeul Satului sau Muzeul Tehnicii, precum si parcurile.
"Am descoperit, in acelasi timp, ca Bucurestiul este un oras european - am adus marturii, scrieri, prin care strainii au ramas uimiti ca Bucurestiul nu e oras oriental, ci european. Afirmatia defaimatoare ca trebuie sa intram in Europa trebuie contrazisa, da, trebuie sa intram din punct de vedere al IQ-ului european, dar Bucurestiul a fost european si trebuie sa redevina. Trebuie sa ajunga la ceea ce este Europa azi, dar Europa a abandonat Romania si Bucurestiul. Daca ne vom limita sa vorbim doar de gropi si de caini vagabonzi, aici vom ramane. Bucurestiul trebuie sa-si arate diamantele, pentru ca in aceasta clipa arata ca o superba vaza sparta", a continuat el.
Reprezentantul AMPT crede ca desi oferta naturala a tarii este generoasa, din cauza infrastructurii subrede, orice promovare este inutila.
"Oferta e foarte generoasa, eu am calatorit cu foarte multi straini care au venit in Bucuresti, dar ajungi, de pilda, in patru ore la Suceava si-apoi iti blestemi zilele ca sa vizitezi patru manastiri. Nu putem avea turism cata vreme nu avem infrastructura, acestea sunt problemele reale ale turismului", spune el. "Oferta este extrem de generoasa, dar din pacate, din motive legate in ultimul timp de reteaua feroviara, rutiera, transport, aviatie, de lipsa unei puneri in valoare a ceea ce avem, nu se face nimic. In plus, agentiile de turism romanesti din strainatate nu sunt adaptate: cu tarani si spice de grau nu atragem pe nimeni, pentru ca aceste lucruri se gasesc peste tot", sustine Necula de la AMPT.
Si aici bulgarii au luat-o inainte
La randul sau, consultantul Paul Marasoiu este de parere ca organismele guvernamentale ar trebui sa coopereze cu reprezentantii pietei de profil pentru a defini o politica coerenta de promovare.
"In conditiile in care un buget <mare> de promovare a turismului romanesc nu depaseste patru milioane de euro, iar Bulgaria are 18 milioane si Ungaria 26 milioane, concluziile pot fi trase cu usurinta. Ceea ce nu s-a inteles inca este faptul ca promovarea este o investitie pe termen lung, iar daca este facuta profesional poate fi si una profitabila pentru o natiune intreaga", a spus Marasoiu. "Trebuie sa fim corecti; chiar daca avem ce reprosa tuturor guvernantilor, indiferent de culoarea politica, initiativele guvernamentale in toate domeniile, economic mai ales, ar trebui sustinute pertinent si temeinic de initiative viabile ale comunitatii de afaceri din fiecare domeniu. De fapt ar trebui sa ne intrebam si ce grad de coeziune are aceasta comunitate de afaceri din industria ospitalitatii si cat de matur si profesional abordeaza problemele de perspectiva medie si lunga, cum defineste ea strategia de dezvoltare a unui domeniu care mereu a fost trecut la <diverse>, desi la nivel declarativ a fost <ramura prioritara>", a adaugat el.
Chiar daca ofertele "oficiale" nu suna prea imbietor, atunci cand ele exista, Anghel Penciu de la MTPTL admite faptul ca acestea au fost completate de catre agentiile de turism si hoteluri.
Noroc cu Festivalul Enescu
Alin Burcea, presedintele agentiei de turism Paralela 45, spune ca majoritatea strainilor care vin in Bucuresti prin intermediul agentiei pe care o conduce sunt oameni de afaceri, in proportie de 70%, altfel agentia include oferte de circuite de circa doua zile, in care vizitarea Capitalei e doar o componenta.
"Nu avem programe speciale care sa atraga turistii numai in Bucuresti, pentru ca nu ne-au fost cerute de catre parteneri. In 2003, am avut numai un grup de 40 de persoane din Austria, care au venit la Festivalul George Enescu si inca un alt grup care a venit la un spectacol la Opera", spune Burcea, adaugand ca Bucurestiul nu are o imagine pozitiva in randurile turistilor straini.
"In turism si in promovare, in general, perceptia devine realitate. Care este perceptia? Un oras plin de gropi, de caini vagabonzi si de chioscuri mizere. Perceptia este, in acest caz, destul de aproape de realitate. Exista, sub acest praf si gunoi multe <diamante> in Bucuresti. Cine sa le dea insa la iveala? Primaria municipiului are un departament care se ocupa, timid, de promovarea imaginii. Ministerul nu a avut in minte Bucurestiul, partial si pentru ca are primar din opozitie. Concluzia: pana nu se schimba imaginea si perceptia asupra Bucurestiului, nu va fi un punct singular de atractie in Romania", a mai spus Burcea.
El a adaugat ca in cadrul ministerului s-au discutat cateva proiecte menite sa promoveze orasul, printre care se numara un punct turistic de informare, un proiect de personalizare a traseelor turistice si plantarea de panouri cu informatii.
"S-au cumparat patru (patru, nu patruzeci) info-desk-uri - la aeroport si in gara. In general, politica de promovare nu a fost temeinic gandita si analizata, ci mai degraba superficial. S-a considerat ca mult show, care atrage pe moment atentia, e suficient ca sa vina turistii. Din pacate, dupa cum s-a vazut, a fost o politica gresita", a mai spus Burcea.
Tot mai mancati cu linguri de lemn?
Pe langa agentiile de turism, organizatoare de tururi, pe piata si-au facut loc si persoane fizice, care pot arata turistilor orasul, contra cost. Acestia prefera tururile tete-a-tete, iar pretul este pe masura: pentru un tur de circa patru ore, pretul este de 45 de euro de persoana. Amatorii de Bucuresti ii pot contacta pe ghizi si pe Internet, unul dintre aceste site-uri fiind www.amateurguides.com.
Angela, unul dintre acesti ghizi, a lucrat la o agentie, iar acum spera sa-si infiinteze propria companie, dar se plange ca e complicat. Ii e destul de greu ca tanara ghid, pentru ca majoritatea strainilor se asteapta si la alt gen de servicii decat turism. Dincolo de asta, desi marturiseste ca a avut parte numai de "indivizi stilati", majoritatea strainilor pe care i-a indrumat nu prea au inteles mare lucru nici din Muzeul Satului, nici din palatele (n.red. Mogosoaia sau Sutu) pe care le-au vizitat.
"La Muzeul Satului li s-a parut hilar, multi nu-nteleg ce reprezinta, au impresia ca noi inca mai mancam cu linguri de lemn", spune ea. "Nu toti americanii au cultura asta... iar europenii nu sunt interesati, vor altceva".
Poate ca vor altfel de ghizi sau altfel de servicii, cine stie, cert este ca pana cand Bucurestiul va avea o imagine mai atractiva pentru turistii straini mai este cale lunga.
claudia.covaci@zf.ro
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE