De parca asta i-ar invata pe ei la facultate

De cativa ani buni incoace, varsta medie la care concetatenii nostri se lanseaza in afaceri nu inceteaza sa coboare. Daca in primii ani dupa 1990, deschiderea unei afaceri proprii era de cele mai multe ori un gest de salariat dezamagit de ani intregi de munca la stat, in ultima vreme nu mai par ciudate istoriile despre tineri care intra in afaceri fara sa fi petrecut nici o zi ca salariati, nici macar in sectorul privat. Unii din ei au primele tentative de castig pe cont propriu inca din ultimele clase de liceu. Contingentul cel mai numeros de tineri patroni il formeaza insa studentii care, in loc sa se angajeze undeva ca sa mai faca un ban pentru a se intretine in facultate, isi pun in practica propriile idei de afaceri inca din primii ani de studiu. Recentul sondaj IMAS sustine ca apetitul pentru intemeierea unei afaceri proprii a crescut spectaculos in randul romanilor: la intrebarea din sondaj privind preferintele de economisire, nu mai putin de 42,6% din persoanele chestionate au raspuns ca ar vrea sa-si deschida o afacere. Probabil ca daca sondajul ar fi fost facut numai in randul studentilor, procentul celor dornici sa ajunga patroni ar fi fost inca si mai mare.

Patru case de schimb si-un restaurant

Cristian Tamasan este student bursier in anul IV, la Facultatea de Automatica - sectia Engleza, din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. Reusita lui reprezinta o realitate surprinzatoare inca in Romania: un tanar de 20 de ani care are stofa de intreprinzator de succes. "Prima mea idee de a face bani s-a concretizat in clasa a X-a. Nu era un lucru original, dar a constituit o sursa de profit: am filmat la nuntile prietenilor. Rezultatul: aproximativ 10 casete, la care am castigat 200 - 300 de mii pe bucata".

Adevarata afacere a intreprins-o in 2002, cand era anul al II-lea la facultate. "Am inceput cu 250 de milioane de lei si cu un asociat, Craciun Elena - care mai avea un magazin de electrice si cunostea mediul afacerilor din Baia-Mare. Asa am deschis prima mea casa de schimb".

Cristian provine dintr-o familie obisnuita cu afacerile. Familia Tamasan detine un pachet important de actiuni la Conrom Baia Mare, cunoscuta companie de constructii din Maramures. "Parintii mei m-au ajutat cu capitalul de inceput. Le-am spus in ceea ce vreau sa investesc si au avut incredere in mine - oricum, intr-o astfel de afacere exista o marja foarte mica de esec. Mai departe, insa, am vrut sa ma descurc singur si ei mi-au respectat decizia".

O alta influenta importanta pentru reusita lui considera ca a reprezentat-o mediul economic din zona Maramuresului. "In Baia Mare s-au inchis la timp toti colosii industriali care blocau economia. In momentul acela, totii oamenii au plecat de la zero".

Cinci milioane pe zi

Perioada de inceput a fost previzibila din perspectiva profiturilor. Ca orice afacere, in primele luni, firma avea venituri mici. Cu profitul obtinut a deschis a doua casa de schimb in magazinul central din Baia Mare. Perioada respectiva a coincis si cu vacanta de vara, asa ca a putut sa se implice in activitatea firmei. "Lucram in fiecare zi, de dimineata pana seara. In acest fel mi-am dezvoltat relatiile cu firmele si agentii economici din zona. Cel mai mult conteaza informatia. Daca stii cum o sa evolueze cursul, atunci stii ce si cat sa cumperi". In lunile de vara, firma a avut cel mai mare profit. "Obtineam intr-o luna cat nu reusisem in toate celelalte. Ajungeam chiar si la venituri de 5 milioane pe zi".

In prezent, firma lui detine patru case de schimb si are in proiect extinderea in alte zone ale tarii. Anul trecut, Efix Change a obtinut locul 7 in topul national al firmelor din Cluj, pe domeniul sau de activitate. "Eu nu cred ca firma mea are o cifra de afaceri atat de mare, incat sa ocupe locul 7 in top. Tind sa cred mai curand ca altii nu isi declara veniturile corect".

In afara de contabila si de angajatii caselor de schimb, a recrutat anul acesta o persoana care se ocupa cu supravegherea si evaluarea firmei. "Cat sunt la Cluj nu ma pot ocupa de afacere asa cum as vrea. Pe de alta parte, casele de schimb merg bine, nu mai este nevoie de implicarea mea. Eu lucrez acum la extinderea afacerii".

In 2003 s-a gandit la un alt tip de afacere. Cu profiturile din casele de schimb si impreuna cu inca un asociat, Cristian a reusit sa deschida restaurantul Inside, din Baia Mare. "M-am gandit sa fie un local select si cochet, cu mancare foarte buna, pentru ca pe atunci nu exista inca unul in Baia Mare de acest gen".

Cele mai multe dificultati pe care le-a intampinat au fost legate de recrutarea personalului. "Am schimbat vreo 30-40 de persoane in cateva luni. Eu voiam servicii de calitate, care sa ne diferentieze pe piata si nu ma pricepeam atunci la selectarea eficienta a oamenilor. De abia acum am reusit sa organizez o echipa unita. Pentru ca in functie de personal cresc veniturile intr-o astfel de afacere".

Inside are in prezent 9 angajati si a iesit de putin timp din perioada de stagnare a profitului.

Riscul investitiilor nereusite

Cristian este de parere ca trebuie sa investesti in orice afacere cu potential. Pornind in aceasta directie, in 2002 a cumparat jumatate din actiunile unei firme de IT, Cliquenet din Cluj-Napoca. "Mi s-a parut un proiect stimulativ, mai ales ca al doilea asociat al firmei era tot student in anul al II-lea la Automatica. In momentul in care am preluat actiunile, firma mergea prost. Eu am crezut ca voi reusi sa o fac profitabila, dar costurile prea mari - licentele pentru calculatoare, providerul de Internet, chiria, lumina si asa mai departe - nu au fost depasite niciodata de venituri".

Un alt proiect nematerializat l-a constituit softul de supraveghere pentru casele de schimb. "Ideea era sa poti verifica in orice moment banii pe care ii ai in casa, cat s-a cumparat si ce s-a vandut. Investitia unui astfel de soft se ridica insa la 1.000 de dolari pe casa. Proprietarii au ajuns la concluzia ca este mai convenabil sa cumperi o camera de filmat si un video".

Unde nu poti sa schimbi, te adaptezi

Planurile lui continua acum directia inceputa: extinderea caselor de schimb si infiintarea unei firme de soft. "Cunosc deja oameni talentati in acest domeniu si am conturat cateva proiecte. Dar, pentru a deschide o firma de soft, trebuie sa termin mai intai facultatea, ca sa ma pot implica 100%".

Cand l-am intrebat care sunt sansele tinerilor de a intreprinde cu succes in Romania, Cristian s-a aratat optimist. "Evident, avem o birocratie foarte incurcata, bazata pe o legislatie haotica, dar in momentul de fata, daca vrei sa ramai in Romania si sa ai succes, trebuie sa te adaptezi situatiilor asa cum sunt ele. Daca nu poti sa le schimbi, trebuie sa le accepti si sa te adaptezi".

O clipa, sa-mi sun valetul

Doi studenti au infiintat, in premiera pentru Cluj, o firma de valeti. Aceasta pune la dispozitia doritorilor oameni capabili sa rezolve acele treburi casnice care nu fac obiectul serviciilor unei menajere, dar care dau de obicei bataie de cap - de la plata facturilor la livrarea unor cadouri sau mersul cu masina la spalatoria auto. Spre deosebire de valetii traditionali, acesti angajati nu locuiesc cu "stapanii", dar pot fi apelati la orice ora din zi sau din noapte.

Fratii Kosztin sunt amandoi studenti la Drept, dupa ce au terminat Conservatorul (Aron e violonist, iar Botond clarinetist). Cu toate ca in curand vor fi dublu licentiati, ei nu se jeneaza sa indeplineasca treaba unui "servitor in casa": in primul rand pentru ca nici o munca cinstita nu e rusinoasa si, in al doilea rand, pentru ca lucreaza in cadrul firmei proprii, infiintata la sfarsitul anului trecut. Adica sunt propriii lor sefi.

Pentru oamenii cu bani si in criza de timp

Ideea le-a venit citind un articol despre o firma din strainatate cu un asemenea obiect de activitate. Au avut vreo cateva discutii despre oportunitatea deschiderii unei afaceri similare la Cluj, au calculat avantejele si dezavantajele, investitia si posibilul profit si s-au pus pe treaba. Firma a fost infintata destul de rapid (avand in vedere ca patronii beneficiaza, in calitate de studenti, de o serie de facilitati), iar acum se straduiesc sa-si popularizeze initiativa, pentru ca romanii nu stiu inca, exact, ce inseamna "servicii de valet".

"Firma noastra se adreseaza oamenilor cu bani, care nu au timp pentru treburile casei", explica Botond. Pentru ca lucreaza cu banii clientilor si pentru ca marea majoritate a serviciilor presupun ca acestia sa le permita accesul in casa sau chiar sa se ocupe de persoane apropiate, fratii Kosztin cer incredere. "Nu poti lasa pe oricine sa-ti ia copilul de la gradinita! Dar, daca esti serios, clientul va invata sa aiba incredere in tine", precizeaza Botond.

Asa functioneaza modelul maturii americane

Desi amandoi sunt tineri (Aron - 28 de ani si Botond - 24 de ani), fratii Kosztin nu se dau in laturi de la nici una din treburile pe care le presupune munca de valet. "Daca trebuie sa spal vase, spal vase; daca trebuie sa cumpar medicamente, in miez de noapte, ma duc si cumpar; iar in cazul in care clientul vrea ca la o petrecere sa ma imbrac in frac, asta o sa fac", explica Botond.

El a deprins acest mod de a gandi in timpul celor doua veri pe care le-a petrecut la munca in SUA. "Acolo am vazut cum seful mare a luat matura si-a maturat pe jos, cand a fost nevoie", precizeaza el.

Primul lor angajament a venit de la un om de afaceri. Acesta le-a comandat, de Craciun, un brad de 4 metri. "L-am gasit, l-am chemat sa ne spuna daca este de acord si pe urma l-am instalat in curtea casei lui si l-am impodobit. Cand am terminat ne-a invitat inauntru, la un pahar de bere si ne-a spus ca ideea noastra de afacere este buna", spune Botond.

O comanda la 2 noaptea

Serviciile pe care le ofera fratii Kosztin difera de la plimbarea cainelui sau facutul cumparaturilor si plata taxelor lunare, pana la luarea copilului de la gradinita, organizarea de petreceri sau suprevegherea renovarii casei. Pentru cumparaturi, cei doi percep un comision intre 200.000 de lei (pentru o valoare a cumparaturilor de pana la 3 milioane de lei) si 600.000 de lei (pentru peste 6 milioane de lei); pentru plata facturilor curente cer 500.000 de lei, pentru livrari de cadouri sau flori - 200.000 de lei. Tot atat costa si transportarea hainelor la curatatorie sau a automobilului la spalatorie.

Fratii adauga ca aspectul cel mai important al afacerii lor e acela ca serviciile lor sunt oferite non-stop. Astfel, daca un client are nevoie de o sticla de vin (sau de un pachet de prezervative) noaptea, la ora 2, "valetii", apelati la telefon, merg in oras si-l cumpara.
ziarulfinanciar@clujeanul.ro