E cam greu sa gasesti bani pe marginea prapastiei

Trupurile a trei dintre cei patru tineri speologi inghititi de-o avalansa, acum trei saptamani, in Muntii Fagaras, n-au fost gasite nici pana acum. Acest fapt atrage atentia, o data in plus, asupra faptului ca in Romania nu exista un serviciu de salvare montana eficient si bine dotat. Majoritatea covarsitoare a salvamontistilor fac aceasta munca din pasiune, fara sa fie platiti. Mai mult, consiliile judetene de care apartin nu reusesc sa le dea, de ce le mai multe ori, nici macar jumatate din banii de care ar avea nevoie pentru echipament si interventii. La Oradea, de pilda, sediul salvamontistilor e reprezentat de... doua dulapuri, pe holul Consiliului Judetean. Cand se da alarma, vine cine poate dintre voluntari. Cautarea celor trei tineri in Fagaras e lenta pentru ca, la randul lor, salvamontistii argeseni, care se ocupa de acest caz, sunt si ei voluntari, iar bani pentru dotari primesc la fel de putin precum colegii lor din alte judete.
Vietile turistilor din munti stau, de fapt, in mana unor tineri care se invoiesc de la serviciu si iau bani imprumut ca sa plece in misiune, aceea de-a-i salva pe cei aflati la ananghie.
Infiintat in 1998, serviciul public Salvamont Bihor, din cadrul Consiliului Judetean, are un buget anual de circa 220 de milioane de lei. Banii acopera doar 40-50% din necesitati. "Judetul Gorj, de exemplu, care are cam acelasi areal montan ca Bihorul, aloca acestei activitati 10 miliarde", spune Lucian Nistor, coordonatorul Salvamont Bihor.
Voluntari, salvamontistii bihoreni se descurca cum pot. Intrucat Consiliul Judetean deconteaza doar 7,5 litri de benzina la suta de kilometri, tinerii platesc diferenta din buzunar. Cheltuielile cu echipamentul le revin aproape integral. Iar sumele sunt ametitoare. O pereche de bocanci de plastic costa 350 de euro, un costum de goretex (material ce opreste vantul) - 4 milioane de lei, iar o pereche de schiuri bune face 7 milioane de lei.

Alo, 982?
Salvamont Bihor are 22 de membri activi la Oradea si cate 6 la Beius si Stei. Oradenii ies in teren in doar cateva minute. "Imediat ce este alarmat serviciul, la numarul 982, al Apararii Civile, anunt voluntarii sa se prezinte la sediu. Cine poate vine, cine nu, nu", spune seful serviciului. Anual au loc peste 100 de interventii, din care circa 80 pe timp de iarna. "Cele mai frecvente sunt accidentele pe partie soldate cu fracturi si comotii". Vara, predomina accidentele in pesteri. Ultima interventie de acest gen a avul loc in octombrie 2002, la pestera din Valea Rea. "Am lucrat 20 de ore sa scoatem din pestera un turist maghiar cu piciorul fracturat".
Pentru serviciile sale, Lucian Nistor e recompensat cu 700.000 lei lunar. Suma nu-i acopera nici macar factura la telefonul mobil prin care tine legatura cu salvamontistii.

Mai bine nu se poate
Iarna, salvamontistii asigura in fiecare week-end asistenta pe partiile de la Vartop si Stana de Vale. Vara, patruleaza prin munti si verifica traseele montane. "Este o munca neretribuita. E placerea lor sa umble prin munti", declara Gabriela Urda, director general adjunct in cadrul Consiliului Judetean Bihor. Aceasta afirma ca, pe moment, nu se poate face mai mult: "Deocamdata, avem un singur angajat cu conventie civila, care se ocupa de coordonarea activitatii. Vom vedea ce vor decide pe viitor consilierii".
Pentru ca e o activitate costisitoare, administratia prefera sa lase vietile montaniarzilor in mainile unor voluntari, ce se impart intre pasiune si serviciu, decat sa angajeze profesionisti care sa poata interveni oriunde - si mai ales oricat - este necesar.
"In alte tari europene, nu statul se ocupa de salvarile montane, ci societatile de asigurari, pentru ca este vorba tot de o forma de accident", spune coordonatorul salvamontistilor bihoreni, Lucian Nistor.

Un secol de traditie
Primii salvamontisti au aparut pe langa agentiile de turism de la poalele muntilor Bucegi si Fagaras. Acestia erau alpinisti, vanatori sau calauze. Primul curs de prim-ajutor in munti a fost organizat in 1904, de Asociatia Carpatina Ardeleana a Turistilor din Sibiu, infiintata in 1881, iar prima operatiune de salvare i-a apartinut calauzei Ion Cotofan, care, in 1906, a salvat un ranit in Valea Pogradului.
Formatiunile Salvamont au fost legiferate in 1969, iar in 1991 s-a infiintat Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania. Meseria de salvator montan a fost recunoscuta oficial cinci ani mai tarziu, cand, pe langa consiliile judetene si locale, s-au infiintat serviciile publice de Salvamont. Astazi, in Romania functioneaza 36 de centre Salvamont, cu peste 900 de salvamontisti, majoritatea voluntari.
Potrivit unei ordonante adoptate la 16 ianuarie de Guvern, consiliile judetene pe a caror raza administrativ-teritoriala se afla trasee turistice montane si/sau partii de schi vor fi obligate sa organizeze servicii Salvamont, care vor coordona actiunile de prevenire a accidentelor montane si de salvare a persoanelor accidentate. Finantarea activitatii serviciilor publice Salvamont va fi asigurata din bugetele locale ale  judetelor, ale comunelor, ale oraselor sau ale municipiilor. In privinta conditiilor de finantare a serviciilor publice Salvamont, textul ordonantei difera in raport cu textul Hotararii de Guvern privind prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare in munti, adoptata in august 2002, care se refera si la surse extrabugetare: "Finantarea serviciilor publice judetene sau locale Salvamont inclusiv dotarea si echiparea cabanelor cu aparatura, instrumente si materiale se face din bugetele proprii ale judetelor sau bugetele locale, dupa caz, precum si din venituri extrabugetare". Conform hotararii din august 2002, "serviciul public judetean sau local Salvamont isi constituie formatiile prin incheierea de contracte de munca, contracte de colaborare sau contracte de voluntariat cu fiecare salvator montan in parte si prin incheierea de contracte civile de prestari servicii cu societatile civile si profesionale de salvatori montani sau cu alte organizatii neguvernamentale. (...) Fiecare membru al formatiei Salvamont primeste, pe perioada activitatii de salvare montana, o indemnizatie de periculozitate care se stabileste prin hotarare a consiliului judetean sau local, in raport cu riscurile si cu conditiile naturale specifice, precum si cheltuielile de cazare si transport si de o indemnizatie de hrana echivalenta cu baremul de hrana al sportivilor de performanta. Membrii formatiilor de salvare montana incheie asigurari pentru raspundere civila profesionala, de viata sau pentru accidente. Contravaloarea primelor de asigurare a salvatorilor montani este achitata de catre consiliile locale sau consiliile judetene, dupa caz. Fondurile necesare amenajarii si intretinerii traseelor montane, precum si construirii refugiilor, a bazelor Salvamont si a punctelor sanitare Salvamont se asigura din bugetele proprii ale judetelor si bugetele locale, precum si din venituri extrabugetare.

De unde au venit pana acum banii
Conform unei hotarari de Guvern emise in 1997, fondurile pentru desfasurarea activitatii de salvare in munti sunt asigurate din bugetele judetene sau locale. Agentii economici care presteaza activitati turistice sunt obligati sa verse la bugetele judetene sau locale o suma stabilita de consiliile judetene sau locale, care va servi la dotarea cu materiale si echipamente a formatiilor Salvamont. In timp, insa, aplicarea hotararii de Guvern a creat mari probleme, din cauza neincasarii taxelor de Salvamont de la societatile de turism. Bugetele locale n-au reusit nici pe departe sa asigure o finantare suficienta; la nivelul anului 1999, fata de un necesar mediu de 800 milioane de lei pe an pentru un serviciu public de Salvamont care acopera o zona intens frecventata de turisti, au existat consilii locale care nu si-au permis sa aloce decat putin peste 200 milioane.
Daca in ultimii ani, din lipsa banilor, consilii locale din unele orase, ca de pilda Gheorgheni, au decis sa desfiinteze formatiile locale de Salvamont, alte autoritati locale au reusit sa gaseasca fonduri pentru dotarea acestora apeland la cele mai diverse solutii.
Consiliul Judetean Gorj a reusit sa construiasca, anul trecut, cel mai modern sediu din tara pentru serviciul local de salvare montana, apeland, printre altele, la fonduri Phare. Acum doi ani, Consiliul Judetean Sibiu a introdus taxe pentru unele servicii prestate de echipele Salvamont (ghidarea turistilor pe trasee, indrumari de specialitate, insotirea grupurilor de elevi), dupa ce, ca solutie temporara, trecuse o parte din salvamontisti pe statele de plata ale Centrului de Creatie Populara "Junii Sibiului".. La un moment dat, acelasi consiliu avea in vedere instituirea unei "taxe de masiv", ce ar fi trebuit platita de toti turistii care ar fi urcat in muntii Fagaras, Cindrel si Lotru.