Afaceri de la zero

Familia de portelan

06.10.2004, 00:00 Autori: Anca Rif, ZF Transilvania , Dana Ciriperu , Sorina Popa

Papusile de portelan din casele de moda veche, din odaia de oaspeti a bunicilor sau din vitrinele selecte incep sa reprezinta o sursa de profit pentru producatorii traditionali de obiecte din ceramica. Din ce in ce mai multe firme comercializeaza obiecte si produse unicat, destinate unei piete exclusive a cadourilor personalizate, iar papusile din portelan, scumpe si individualizate, constituie o alternativa la productia "obisnuitelor" bibelouri de sufragerie.
Dumitru Cozma, managerul firmei clujene Tapio, este absolvent al Academiei de Arte Vizuale din Cluj si a inceput sa produca papusi de portelan inca din 1994. In prezent firma clujeana, care a inregistrat anul trecut un profit de 5 miliarde de lei, confectioneaza modele de papusi moderne, toate unicate, expuse in toata tara, numai in galeriile de arta. "Papusile noastre sunt obiecte speciale si se adreseaza unui target destul de bine conturat. Au dimensiuni mici si sunt cadouri ideale pentru orice ocazie", spune Cozma. "In domeniul papusilor nu realizam obiecte industriale, ci articole care necesita foarte multa manufactura", adauga el.



Tariful de producator, 2,5 euro pentru o papusa
90% din produsele companiei Tapio sunt obiecte de serie industriala si sunt exportate in Belgia, Olanda, Italia, America si Franta. "Productia de papusi din portelan e partea de afacere care imi place, care ma reprezinta, e un domeniu estetic si are un caracter sentimental", mai spune Dumitru Cozma. Papusile confectionate de firma clujeana sunt creatii personalizate, singurele elemente comune fiind dimensiunile si forma. "Nu sunt articole de serie, din cauza asta au un pret mai ridicat, tariful nostru de producator este de 2,5 euro, iar capacitatea de productie este de aproximativ 200 de bucati pe luna. Cererea este constanta, iar vanzarile nu depasesc 300 de bucati intr-o luna", afirma managerul firmei clujene. El contureaza si cateva trasaturi ale cumparatorului de papusi din portelan. "Intra intr-o galerie de arta, deci are format un gust pentru frumos. E vechiul client al obiectelor de fond plastic. Majoritatea cumparatorilor sunt colectionari si cumpara obiectele in mod regulat", explica Dumitru Cozma.
Procesul de productie pentru o papusa este extrem de complex. "Totul se lucreaza manual, inclusiv pictura si modelajul, de catre oameni pe care i-am format in atelier. Ideea si design-ul modelelor imi apartin in intregime. Schimbarile se produc in fiecare an, papusile apar cu o alta infatisare, se schimba decorul, culoarea, modelajul", povesteste Cozma.



Tarancute-bibelou si papusi-politicieni
In Deva exista o firma, Asociatia pentru Promovarea Egalitatii de Sanse (APES), care confectioneaza papusi din portelan, unice in lume, pentru ca imbracamintea lor reproduce exact costume populare din toate zonele tarii. Ideea este sustinuta financiar de Flori Cristea, o deveanca pasionata de papusi. In schimb, ea detine dreptul de autor, papusile fiind proprietate intelectuala, iar marca inregistrata al OSIM. Pentru confectionarea papusilor si mai ales a imbracamintii acestora, au fost consultatate cataloage si specialisti de arta popular. Trei mesteri artizani din tara Zarandului realizeaza accesoriile: margelute, brauri, broderii, opinci. Alte trei femei croiesc costumele si imbraca papusile, intr-un atelier din Deva. Papusile sunt facute din portelan, au 28 de centimetri inaltime si au fost expuse la Targul National Tina Art din Bucuresti si la numeroase alte expozitii si tirguri din Romania, Germania (Ulm) si Italia (Udine). In curand, ele vor fi scoase pe piata, mai ales in zonele turistice frecventate de turisti straini.
In atelierul din Deva sunt realizate papusi imbracate in costume traditionale ale sasilor, ungurilor, tiganilor, sarbilor sau ale ucrainenilor. In mod special, in aceasta toamna vor aparea papusile reprezentand politicieni implicati in alegeri. Iar in viitor, familia de portelan de la Deva va fi contine si papusi-barbati si vor fi realizate "scene" tipice: tarani la sezatoare ori la hora satului. Pentru orice gust si pentru orice public tinta. transilvania@zf.ro

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania