Farmacia mea are acum 700 de vaci

Luna trecuta, in urma unei tranzactii estimate la 10-15 milioane de dolari, Mihai Miron, fondatorul companiei farmaceutice Europharm, a vandut grupului britanic GlaxoSmithKline si ultimul pachet de actiuni pe care il detinea.
I-au ramas alte afaceri in industria farmaceutica: se ocupa acum de o companie din Moldova, Eurofarmaco, iar luna viitoare va incepe productia de injectabile la fabrica Ropharma din Iasi. Crede insa ca intr-o viata anterioara a fost, cel mai probabil, agronom. Bioterra, ferma sa de la Dostat, in apropiere de Miercurea Sibiului, unde se afla si fabrica de lapte praf pentru copii Bioef, reprezinta pentru el o afacere pe care n-ar vinde-o niciodata, pentru ca, dupa cum spune, ii ofera ocazia "de a imbina spiritul de taran cu profesia de farmacist". 
"Cred ca a fost vorba despre o iesire la suprafata a spiritului de taran care se ascunde in mine", reflecteaza Miron, care s-a nascut si a crescut la tara. Bioterra, o investitie care in momentul de fata a depasit 4 milioane si jumatate de euro, inseamna trei ferme: una de vaci de lapte, a doua pentru tineret bovin si cea de-a treia - rezidenta temporara pentru taurasii care vor sfarsi la carmangerie, transformati in delicatese. "Practic, prima ferma pe care am cumparat-o in '94 fusese construita de tatal sotiei mele, care a fost la fel ca si tatal meu, presedinte de CAP si dupa aceea primar. Trebuia ca fermele sa fie daramate si sa fie impartite, caramizi, tigle. Nu m-a lasat inima, am zis hai sa pastram ceea ce se poate si sa vedem cum putem face ceva util". De anul trecut, fabrica de lapte praf proceseaza 8.000 de litri de lapte pe zi, iar laptele praf pentru copii obtinut aici se distribuie in judetele Brasov, Timis, Iasi, Bacau, Neamt, Alba si la Bucuresti, atat in cadrul Programului National de Sustinere a Natalitatii, cat si prin farmacii. Laptele praf pentru copii este un produs asemanator unui produs farmaceutic, considera Miron, posesor al unui doctorat in tehnologie farmaceutica.
Ca si in cazul medicamentelor, ca aplicatie, conservare sau distributie trebuie urmate anumite rigori, iar tehnologia de fabricare a laptelui praf se potriveste cu anumite elemente din tehnologia farmaceutica. In primul rand insa iti trebuie un lapte de calitate deosebita, un lapte pur microbiologic, ultracurat, pe care, precizeaza el, din nefericire nu poti sa-l gasesti in Romania. "Poate ca dintre producatorii de lapte traditionali de la noi ar mai fi fost si altii capabili sa faca lapte praf pentru copii, insa nu au avut materia prima corespunzatoare, pentru ca nu exista in Romania. Limitele de microbiologie sunt atat de severe, incat nu se poate ca din laptele colectat sa fie obtinuta o materie prima corespunzatoare pentru lapte praf pentru copii", crede Miron. In cazul acestui tip de lapte praf, precizeaza el, procedeele moderne de pasteurizare si ultrapasteurizare nu pot fi aplicate, in primul rand pentru ca depreciaza calitatea proteinei si este esential pentru copii ca laptele sa contina proteina de cea mai buna calitate, aminoacizi si tot ceea ce este mai valoros in lapte si in al doilea rand pentru ca bacteriile exista si sub forma vegetativa. "Oricat de bine ai face pasteurizarea, nu poti sa distrugi si formele sporulate; mai devreme sau mai tarziu acestea se vor dezvolta si exista riscul sa induci maladii la copii".

Frantuzoaicele sunt cele cu breton
Pe Valea Secasului, la Dostat, Bioterra se intinde pe mai bine de o mie de hectare; valea e larga si cat vezi cu ochii, lunci si terase, o apa serpuitoare si trei sate sasesti pe culmile domoale. Dupa primele o suta de vaci autohtone, cumparate din zonele din imprejurimi in martie '96 si primul import din Germania, doi ani mai tarziu, numarul lor a ajuns acum la 700: cele mai multe rasa Holstein, dar si 90 de vaci normande, de elita, selectionate cu ajutorul specialistilor de la Genes Diffusion, o mare firma de genetica animala din Franta."Derulam un program de crestere a productivitatii in sectorul zootehnic, avem 90 si vom mai aduce alte 90 de vaci normande, o rasa noua, care constituie o premiera absoluta, nu numai in Romania, ci in intreaga Europa centrala si de est", spune Miron, aratandu-mi "frantuzoaicele" - "sunt cele frumoase, cu ochelari si cu breton" - plimbandu-se placide, dar in largul lor pe pasunile special amenajate. In afara faptului ca este o rasa robusta, foarte rezistenta si una mixta, atat de lapte, cat si de carne (un exemplar poate ajunge si la o greutate de 1.000 de kilograme), vaca normanda produce un lapte cu un continut foarte ridicat de grasimi si de proteine: 5% grasime, fata de in medie 3,3-3,5%, cat are laptele produs de rasa Holstein, cea mai raspandita in fermele mari din Romania si 3,8-3,9% proteine, fata de 2,8%; ambele proprietati cu impact deosebit, in cresterea randamentului de productie si deci scaderea costului produsului finit.Daca ti-ai propus sa obtii performanta in sectorul zootehnic, regula de baza este sa tratezi animalele cu respect - "pe animal daca-l respecti si ii dai tot ce-i trebuie, iti da si el", explica managerul. Aici, mai intai grajdurile au fost reconstruite, apoi construite stabilimente noi, dupa modelul vestic, un sistem deschis in care animalele, in principiu, stau afara, nu sunt legate, se plimba dupa plac, dar sunt totusi protejate de vant si de ploaie. Si cu alimentatia e mai aparte aici: vacile va trebui sa dea in curand 10,12 sau chiar 15 litri de lapte pe zi, iar pentru ca acest lucru sa se intample, nici macar lucerna nu se mai coseste oricum; cositoarele sunt de ultima generatie, cu conditionator, pentru ca acestea ruleaza si zdrobesc planta, ii dau posibilitatea sa se usuce si sa poata fi adunata in baloti a doua zi, ceea ce imbunatateste calitatea fanului, datorita continutului mai ridicat de proteine.Tot prin Genes Diffusion, Miron a achizitionat de curand si o combina ultraperformanta pentru silozul de porumb. A costat mai mult decat un Mercedes, spune, insa "face totul ca la carte", ceea ce se traduce printr-o valoare energetica deosebita a nutretului cu care sunt hranite animalele. "In Romania lumea este obisnuita sa dea tarate, reziduuri ca hrana la animale - dar de ce sa le dai reziduuri cand poti sa iei grau, orz, ovaz sau alte cereale la acelasi pret si sa le dai valoare energetica adevarata? Tarata este un supliment, dar nu este asa bogata energetic cum ar trebui sa fie", explica managerul.

Monta naturala nu mai renteaza
Vesticii au demonstrat ca sunt mai performanti decat noi in calcularea raportului energetic-proteic vital pentru ca vaca sa dea lapte si sa se poata reproduce, spune Miron, dar romanii stiu si ei o regula, de altfel foarte simpla: daca ai o rasa genetica foarte buna, careia ii poti asigura un habitat si o hrana corespunzatoare, atunci poti sa te gandesti si la performanta. Cand vrei insa performanta, lucrurile nu se opresc aici. Nu mai folosesti tauri pentru monta naturala - "nu este eficienta, nu da performanta si este total depasita" - ci material genetic de la exemplare valoroase.Pentru insamantarea artificiala a vacilor sale, Miron a adus la Dostat material genetic din California, din Australia si din Franta si impreuna cu colaboratori, cercetatori stiintifici de la universitatile de la Iasi si de la Cluj a realizat imperecherea pe baza caracterelor dominante transmise de taurii de elita. "Am inceput sa facem si transfer de embrioni, ceea ce, in practica, inseamna ca in loc sa obtinem o trupa de vaci de elita in 30-40 de ani, cu efectivul pe care-l avem o putem realiza in doar 3-4 ani". In ceea ce priveste mulsul, sala de muls de la Bioterra este in prezent computerizata. In fata cladirii unde se mulg vacile au fost plantati trandafiri, idee la care oamenii din partea locului au ridicat din sprancene, povesteste Miron. Instalatia de muls este prevazuta cu program automat de spalare, se spala singura de trei ori cu substante bactericide diferite, iar laptele este deja  racit la patru grade in momentul in care ajunge in tanc. "Este foarte important ca in timp de o ora sa racesti laptele la patru grade, este un timp de protectie naturala a laptelui, exista niste enzime in lapte care il mentin protejat de bacterii daca este recoltat foarte curat si racit imediat", precizeaza Miron. De aici pana la fabrica aflata la doi kilometri distanta, dotata cu un laborator de microbiologie si unul de fizico-chimice, laptele este transportat in cisterna, cu racire, la aceeasi temperatura.

Laptele romanesc, cu 60% mai ieftin
De-a lungul timpului, Mihai Miron a avut ocazia sa viziteze ferme in aproape toata lumea; cel mai mult i-au placut cele din Statele Unite, marturiseste el; le-a luat ca model si acum este convins ca si in Romania se poate face agricultura, zootehnie si industrie alimentara la nivel international. In ceea ce-l priveste, desi nu are de gand sa renunte la profesia de farmacist, marturiseste ca activitatea de manager de ferma are si o parte deconectanta - "chiar daca este un business, aici ma relaxez".De altfel, in Europa de Vest si in Statele Unite, multi directori ai unor companii farmaceutice au dezvoltat acelasi tip de afacere, precizeaza el. Bristoll-Myers sau Abbott, ambele nume rasunatoare in industria farmaceutica, au si un brand-doua de lapte praf, care merg foarte bine la nivel mondial. "Cred ca, in final, avand si experienta asta de management international, ar fi pacat sa nu aplic ceea ce am reusit sa invat in ultimii ani, pentru ca experienta de corporatie isi pune amprenta", spune Miron, adaugand ca ii este mult mai simplu acum sa conceapa niste strategii pe termen mediu, scurt sau lung si sa coordoneze managementul afacerii sale "de suflet".Totusi, nu este mai usor decat in industria farmaceutica, adauga el. Dimpotriva, la inceput i-a fost chiar mai greu, pentru ca nu stapanea domeniul; s-a raportat insa la acest lucru ca la un avantaj - "am putut sa trec mai repede peste niste cutume la care specialistii renunta mai greu si atunci cand am vazut un model de ferma mai performant, am decis sa schimb totul si sa-l reproduc intocmai".In luna august s-a implinit un an de cand fabrica de lapte praf produce la Dostat lapte praf pentru copii, iar pretul la care acesta se vinde in cadrul Programului national de sustinere a natalitatii este mai mic cu 60% decat cel mondial. "Este cel mai scazut pret, asa am reusit sa intram pe piata, pentru ca nici Nestle si nici Nutricia nu au putut sa-si permita sa vanda la un asemenea pret", explica managerul. Si asta datorita in primul rand costului materiei prime, al laptelui, spune el, mai mic la noi decat in Europa sau decat oriunde in alta parte in lume, dar si al fortei de munca mai ieftine."Acestea sunt avantaje, dar este important si faptul ca am investit in tehnologie de ultima ora, nu in niste vechituri; utilajele sunt noi si foarte performante si ne trebuie relativ putini oameni. In fabrica lucreaza numai 36 de oameni si facem o productie interesanta, iar cu tot cu ferma, numarul angajatilor se ridica la o suta", adauga el.In cadrul fermei functioneaza si un mic abator si-o carmangerie, cu doua linii de procesare, o activitate secundara, nascuta tot dintr-o necesitate, dupa cum spune Miron - cu o productie de 4-500 de kilograme de delicatese pe zi, vandute in zona, la Sebes, Deva si Alba. In ceea ce priveste laptele praf, pentru ca urmatorul pas va fi exportul, Miron a trimis deja mostre in Rusia. "Reactia a fost extrem de pozitiva, pretul nostru este cu 30-40% mai scazut si decat ce au ei pe piata acolo si exista o cerere destul de mare".

Subventii sunt, e mai greu cu creditele
Fostul manager de la Europharm si-ar dori ca in 2007, intrarea Romaniei in Uniunea Europeana sa nu ne prinda total nepregatiti: "sa avem si noi o productie de lapte si de carne la un nivel rezonabil, sa nu fim condamnati sa importam produsele acestea pentru vesnicie", spune el. La nivel macroeconomic, precizeaza managerul, integrarea europeana ii va fi Romaniei de un imens ajutor ("am vazut ce s-a intamplat in tarile care au aderat in valul al doilea, gen Portugalia sau Grecia, am vazut impactul pozitiv asupra infrastructurii"), totul va fi planificat si organizat, sunt insa si sectoare unde, daca vom fi nepregatiti, planificarea ne va afecta in mod negativ. "Vad prin ochii strainilor care vin aici, francezii de exemplu, se uita cu niste ochi atat de mari si se mira de potentialul fantastic pe care-l avem aici, unde daca vrei sa dublezi ceea ce exista este simplu si chiar daca vrei sa triplezi este posibil, numai ca totul trebuie facut foarte riguros si cu cap. Numai sa existe vointa si un pic mai mult sprijin din partea autoritatilor", adauga el. In momentul de fata, considera Miron, statul a inceput sa fie preocupat mai mult decat inainte de problemele din agricultura si zootehnie ("au fost anii de inceput, din 1996 pana in 2000, cand am mers impotriva valului"); lucrurile se schimba un pic, in sensul bun, crede el; exista o preocupare si exista si niste subventii - "asa modeste cum sunt, au acel putin un rol de incurajare si asta e important".Daca s-ar fi bazat insa pe subventii sau credite pentru a-si dezvolta afacerea, pana acum totul s-ar fi dus de rapa - "era totul la AVAB sau lichidat de vreo banca", marturiseste Miron. A solicitat o data un credit ("exista credite in momentul de fata, dar sunt foarte sofisticate"); un director de la BCR Sebes i-a spus insa ca ferma sa nu se califica pentru a primi un credit. "Dupa toate investitiile pe care le-am facut aici, explicatiile au fost de genul ca nu am avut profit acum doi ani sau ca cel de anul trecut a fost prea mic si cel pe primele sase luni modest. Si sigur ca profitul este modest in conditiile in care faci investitii peste investitii, nu se poate sa ai un profit fantastic peste noapte, va trece ceva timp". Asadar, adauga el, exista intentii la nivel inalt, dar unii oameni nu s-au schimbat - "au ramas ca pe vremuri, stopeaza aceste intentii bune la diferite niveluri, ingradesc accesul oamenilor la credite si impiedica derularea multor activitati care ar putea sa ia amploare".Dincolo de imposibilitatea de a lua un credit, cu care pare a se fi resemnat,  pe Mihai Miron il deranjeaza insa serios probleme ce tin de infrastructura. Drumul judetean, de exemplu: "este groaznic si fostul prefect ne-a promis de doi ani ca se va rezolva, dar nu s-a facut nimic", sau penele de curent electric, cam dese in ultima vreme. O problema delicata, cea cu lumina, dat fiind ca la fiecare astfel de pana daunele de la Bioterra se ridica la zeci de milioane; problemele incep de la fabrica, unde laptele daca nu mai este racit este compromis si ajung pana la instalatia de muls, unde vacile raman blocate, nu mai pot iesi si intra in panica.Si totusi, daca va mai avea suficienta energie si rabdare, Mihai Miron si-a propus sa mai initieze un proiect similar, undeva spre estul tarii, in zona in care s-a nascut. Pentru ca pe valea din Alba "treaba este deja asigurata", peste zece ani totul va fi "verde si frumos in jur", pe dealuri culturi pentru animale, pe malul lacului o vie, putin mai sus o livada si de ce nu, pe langa cabanele de azi destinate pescarilor, chiar si un hotel de lux.   cecilia.stroe@zf.ro