Iar pretul aurului continua sa creasca

Multi vorbesc despre acest subiect, putini s-au incumetat sa ajunga pana acolo. Si mai putini stiu care e adevarul. Un lucru e sigur: la Rosia Montana, totul se invarte in jurul banilor. Ei reprezinta principalul obiectiv si al localnicilor, si al autoritatilor, si al investitorilor straini. Comuna pare cuprinsa de blestemul celor 300 de tone de aur din adancuri: peste 4.000 de oameni trebuie sa se mute. O companie straina - Rosia Montana Gold Corporation - cheltuieste bani grei sa cumpere casele oamenilor, pentru a le demola si a putea ajunge, astfel, la aur.

Putini au mai ramas in comuna cei care se incapataneaza sa nu-si vanda casele. Majoritatea n-o fac doar fiindca asteapta sa li se ofere un pret mai bun decat cel de 50-70.000 de dolari, la cat sunt evaluate, in medie, gospodariile. In goana dupa cat mai multi bani, s-a ajuns si la situatii aparent paradoxale sau chiar comice. Preotii din zona aproba investitia, in vreme ce Sfantul Sinod al BOR a anuntat saptamana trecuta ca se opune. Ca sa le fie evaluata proprietatea la un pret cat mai bun, unii si-au vopsit grajdurile, spre a da impresia ca sunt spatii de locuit.

Departamentul de Achizitii

Incepand din centrul satului, pe tot mai multe case apar placute albastre: "Proprietate SC Rosia Montana Gold Corporation SA". Geamurile nu au perdele. Unele porti sunt larg deschise, altele - inchise cu lacat. Buruienile au crescut, insa, peste tot.

La Departamentul de Achizitii si Relatii Comunitare al firmei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) SA, amenajat intr-o cladire din centrul localitatii, exista pana si sala de sedinte, incalzita de o soba mare de teracota in care pocnesc lemne uscate. Langa masa - cateva machete infatisand un munte in miniatura, un cartier de locuinte si cateva case model.

Liviu Popa, directorul departamentului, explica proiectul. Si incepe cu principiile. "Incercam sa fim cat mai transparenti. Nu fortam pe nimeni sa-si vanda casa. Facem o oferta dupa o inventariere sistematica", spune el.

In ideea transparentei, Departamentul scoate periodic o "gazeta", distribuita gratuit, in care sunt publicate ultimele noutati legate de procesul de cumparare a caselor.

"Satenii au doua optiuni - relocarea sau stramutarea. Relocarea inseamna ca le platim proprietatea pentru o suma stabilita in urma inventarierii, iar pentru stramutare le-am oferit doua variante: mutarea la baza muntelui, in ceea ce va deveni localitatea Piatra Alba, sau intr-un cartier de case care se va construi la Alba Iulia", explica Liviu Popa, aratand spre minusculele modele realizate in lemn.

In ciuda retinerii initiale a oamenilor, firma a achizitionat pana acum peste 35% din proprietati, iar 96% sunt inventariate. Cat valoreaza o casa la Rosia Montana? "Nu putem sa va dam date exacte, dar o suma de 50-60.000 de dolari nu este neobisnuita pentru o proprietate. Un tanar m-a si intrebat odata de ce, la asemenea sume, am mai angajat oameni pentru munca de convingere", spune Popa.

In asemenea conditii, proprietarilor le ramane doar varianta de a incerca sa obtina despagubiri cat mai mari. Si in acest punct incepe razboiul.

Rosia Montana Gold Corporation este formata prin asocierea Mininvest SA Deva (19,3%), Gabriel Resources Ltd. Canada (80%) si actionari minoritari (0,7%). Firma a obtinut o concesiune pentru o suprafata de 4.282 de hectare, in zona Rosia Montana, situata la 80 de kilometri de Alba Iulia si 85 de kilometri de Deva. Proiectul prevede inchiderea actualei exploatari miniere a firmei Mininvest si organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa. Fiecare cariera este estimata la circa 100 hectare, ceea ce inseamna ca, prin decopertare, s-ar extrage o cantitate de peste 220 de milioane de tone de minereu.

Potrivit intentiilor RMGC, roca sterila care ar rezulta in urma exploatarii ar fi depozitata in doua halde (Cetate, 66 hectare, si Carnic, 70 de hectare). Namolul epuizat, rezultat in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului, va fi acumulat intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 de milioane de tone si o suprafata estimata la 100 hectare (600 de hectare, dupa alte surse), in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila. Oficialii companiei sustin ca toate cianurile vor fi neutralizate si ca nu exista riscuri pentru mediul inconjurator. Mai multe organizatii de protectie a mediului cred contrariul.

Proiectul prevede crearea a 200-550 de locuri de munca (unele cu caracter sezonier) in faza de preconstructie (1996-2003), 2.000 in faza de constructie (2003-2005) si 500 in faza operationala (2006-2022). Productia calculata pe durata functionarii exploatarii ar fi de 533.000 de uncii aur pe an (17.107 kg) si de 2,6 milioane de uncii argint (80.869 kg). Oficialii companiei sustin ca statul roman va avea un beneficiu important - mai ales ca acum nu obtine nici un profit din exploatare.

Aurul extras de la Rosia Montana este oferit, prima data, Bancii Nationale a Romaniei, in baza asa-numitului drept de preemptiune. In cazul in care rezerva de aur a BNR este acoperita si banca refuza, compania poate sa ofere metalul pretios pe piata externa, la pretul stabilit la bursa. Piata e destul de restrictiva, deoarece doar bancile pot cumpara aur.

Batalia nervilor

Bazandu-se pe faptul ca, daca nu reuseste sa cumpere tot, RMGC nu poate incepe exploatarea, satenii incearca sa forteze negocierile, refuzand oferta. RMGC, de cealalta parte, nu se grabeste prea tare, mizand, deocamdata, pe puterea exemplului: fiecare om care pleaca le ofera celorlalti un motiv sa se teama ca vor ramane ultimii.

"Nu putem sa favorizam pe nimeni. Principiul dupa care ne ghidam este foarte simplu: orice abordare preferentiala genereaza clientela. Sistemul nostru de inventariere este foarte bine pus la punct si nu lasa loc de speculatii", spune directorul Departamentului de Relatii Comunitare.

Astfel, cand satenii si-au vopsit grajdurile - declarandu-le spatii de locuit pentru a primi mai multi bani pe ele - RMGC a scris in "gazeta" ca firma isi rezerva dreptul de a solicita statului registrele de impozit.

Asta nu inseamna insa ca sistemul de inventariere nu poate suferi modificari "daca apar situatii inedite", dupa cum declara acelasi director Liviu Popa. El este convins ca, in maxim 14 luni, procentul de achizitii va fi de 100%.

O casa, 700 de milioane

Ultima casa de pe drumul care urca spre vechea exploatare nu are placuta albastra. O femeie priveste curioasa din usa bucatariei, dar se indupleca greu sa se apropie de poarta. S-a saturat de ziaristi.

"Deocamdata stam. Nu suntem multumiti de oferta pe care ne-au facut-o. Nu este normal sa primim, pentru o casa, doar 700 de milioane de lei si pentru un apartament sa dea dublu", spune ea. O cheama Lucia si are 50 de ani. "De plecat, trebuie sa plecam... Daca o sa plece toti, ce sa facem?", murmura, ca pentru sine.

Nici cea mai aratoasa casa din sat nu are placuta. In spate insa, bucataria de vara e insemnata. "Casa din fata e a jinerelui. Lucreaza la Gold. Sigur ca o s-o vanda", spune Terezia David, o batrana de 70 de ani.

"Vreo 20 de vecini s-au mutat deja. Numa' casi pustii o mai ramas", adauga sotul ei, Sabin, care a implinit de curand 80 de ani.

Daca le pare rau de casa faloasa? "Da' s-o demoleze, ca iarna, nici la piata nu mai putem ajunge de-aici. Dumnezeu sa va ajute si pe noi sa ne curete din varful dealului aiesta, ca ne-am saturat de el", mai striga femeia.

In josul ulitei, un batran vrea sa intre in beci, dupa cartofi. Il cheama Ioan Bar, are 73 de ani si a lucrat 40 de ani ca sofer, la exploatare. E tare pornit. "Io nu ma mut! Io aicea stau! D-apoi de ce?! Ca aicea m-am nascut si in cimitirul aiesta-i inmormantat tata. Ce dac-oi ramanea singur?! Fiecare sa faca ce vrea. Aicea am caldura cata vreau, tai porc, vitel, cand vreau io. Daca m-oi muta, cum om trai, io si batrana me', cu doua milioane pe luna? Io imi vad de calea me! Am votat pantru PSD si ce-am capatat? O calcatura. Am votat si inainte, pantru Constantinescu! Si, cu ce m-am ales? Cu dracu'! Mai bine era pe vremea lui Ceusescu. Ca atunci le-am luat la amandoi copiii masina si case", spune Ioan Bar, nervos.

In alta parte a satului, un barbat matura apa adunata in fata portii. Vorbeste linistit despre Rosia. Sigur ca o sa se mute. Lucreaza, de altfel, la Gold. Nu e vina lor ca satul trebuie stramutat. Important e ca ofera slujbe.

"Oamenii nu sunt suparati pe Gold"

"Sunt si care nu vor sa plece. Cu unul dintre ei sunt <servus>. Dar nu povestim despre asta. Pana la urma or pleca ei de buna voie, cand or ramanea singuri", spune Ilie Dragoi. "Oamenii nu sunt suparati pe Gold, ca ei ne dau de lucru. Daca nu erau ei, ce ne faceam? Acum statul nu mai subventioneaza mineritul!", spune un barbat aparut intre timp, Vasile Petruta.

Vazand ca la poarta lui Dragoi e adunare, si in curtea vecina apare un batran, care da a dezaprobare din cap. Tace ce tace, dar pana la urma nu se abtine. "Vor sa ne ia pamanturile si pe noi nu ne intreaba nimic! Am acte, am dovezi, pot sa le arat", striga el, dupa care dispare in casa, de unde aduce un dosar.

Il cheama Francisc David si, impreuna cu alti 12 fosti proprietari de mine, a infiintat o asociatie, Alburnus Maior. In urma cu un an, asociatia a dat statul in judecata. "Aici, la Rosia, erau cam 200 de proprietari de mine; 13 dintre noi avem si acte, dar procesul e blocat, ca nu gasesc doua dosare. Le-au facut pierdute, sa poata sa ne vanda minele. Si vor sa ma mut de aici?".

Vorbele lui sunt, toate, o revolta. Dar recunoaste ca nu are nimic impotriva strainilor. "Numai sa vina sa trateze cu noi. Noi suntem proprietarii minelor, nu statul roman!".

Senatorul Adrian Paunescu are si el o casa la Rosia Montana. Primita cadou din partea fiului sau, Andrei, inainte cu mult timp sa se stie despre proiectul Rosia Montana Gold Corporation. "Este un simbol, am primit-o pentru ca se spune ca acolo a dormit o noapte Avram Iancu", a explicat senatorul.

Desi a fost o singura data la Rosia Montana, cu multi ani in urma, Adrian Paunescu nu este de acord sa o vanda pentru ca, spune el, "un simbol trebuie sa ramana un simbol si nu pot face ceva care este impotriva natiunii".

Beneficiile statului roman din proiect

Conform oficialilor companiei RMGC, acestea ar fi:

- 20% din productia de aur si argint apartine statului

- conform legii minelor, 2% din valoarea intregii productii este redeventa platita de companie statului roman

- impozitul pe profit, impozite si taxele aferente platii salariatilor

- contracte cu firme romanesti din industria chimica si energetica - in valoare de 790 milioane de dolari

- sume totale estimate ca venind din impozite si taxe platite statului roman - 1,9 miliarde de dolari

- crearea a sute de locuri de munca

- increderea altor investitori din domeniu ca Romania este un mediu sigur pentru investitii majore

Principalele reprosuri aduse proiectului

Adversarii proiectului Rosia Montana aduc mai multe acuzatii, printre care:

- zona va fi distrusa din punct de vedere ecologic, din cauza ca principala metoda de extractie a aurului si argintului se face pe baza de cianuri

- nimeni nu poate garanta ca nu va avea loc un accident ecologic cu implicatii majore

- proiectul nu respecta Conventia de la Berlin (10 octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul UE

- la finalul exploatarii (in anul 2022) zona va ramane distrusa, iar problemele sociale vor reveni, ca urmare a concedierilor masive

- Gabriel Resources Ltd. detine 80%, iar partenerul roman Mininvest doar 20% din actiuni, ceea ce ar contrazice criteriul de "interes public in beneficiul economic al tarii"

- in zona se gasesc importante vestigii arheologice care vor fi distruse. Acestea sunt considerate de academicianul Ioan Haiduc, presedintele filialei Cluj a Academiei Romane, "de mare interes stiintific, de valoare inestimabila, cu caracter de unicat in Europa si poate in lume".

- urmeaza sa fie demolate cladiri monument istoric, dar si trei biserici, atat catolice, cat si ortodoxe (ceea ce a generat impotrivirea unor ierarhi religiosi de prim-rang).