In cazul acesta se poate vorbi deja de o piata a marcilor inregistrate

Oricine a observat semnul Â? care se afla långa numele oricarui produs. Acel semn arata ca numele este o marca inregistrata, iar copierea este ilegala. Desi in Romånia dreptul de proprietate intelectuala nu suscita atåt interes ca in Occident, tot mai multe companii incep sa realizeze importanta inregistrarii marcilor. Peste 10.000 de solicitari pentru inregistrare de marci au fost depuse anul trecut de companiile romånesti la Oficiul National pentru Inventii si Marci (OSIM) fata de numai 6.800 in 2003. Multe firme au inceput sa inregistreze marci doar pentru a avea a??o proprietatea?? in plus si asteapta momentul prielnic pentru a le vinde sau a le utiliza.

Consumatorul plateste nu numai produsul propriu-zis, ci si marca pe care o cumpara. Daca marca nu este inregistrata, atunci orice alta companie poate lansa un produs cu acelasi nume si beneficia de recunoasterea ei.

Cazul companiei Cris-Tim, care a promovat salamul sasesc fara a-l inregistra sau al marcii Prezent, pentru care s-au anuntat mai multi proprietari, a scos in prim-plan importanta inregistrarii marcilor.

In Romånia, valoarea marcii a fost pentru mult timp ignorata de catre firmele cu capital autohton, pentru ca multinationalele veneau cu lectia invatata din strainatate. Dezinteresul manifestat atåtia ani in domeniul protectiei marcilor pe piata romåneasca are si un efect benefic: dictionarele nu au fost inca epuizate.

a??Situatia din Occident e mult mai grava, pentru ca nu prea mai exista cuvinte care sa nu fie inregistrate ca marci, motiv pentru care se nasc tot felul de nume ciudatea??, spune Bogdan Branzas, proprietar al companiei de branding Branzas din Cluj.



O firma din Galati lider la marci

Pe primul loc in topul proprietarilor de marci din Romånia se afla o societate din Galati, Galmopan, specializata in fabricarea produselor de morarit si panificatie.

In primele luni ale acestui an, Galmopan, cu o cifra de afaceri anuala de peste 500 de miliarde de lei (circa 13,5 milioane de euro), a depus 690 de cereri de inregistrare, ajungånd la un total de peste 2.500 de marci inregistrate.

Grupul de firme European Drinks se afla pe locul doi intr-un top al marcilor inregistrate. Grupul, care activeaza pe mai multe piete din industria alimentara (bauturi alcoolice si nealcoolice, chipsuri, pasta de tomate) are peste 1.300 de marci inregistrate.

Grupul din Bihor include o societate specializata pe crearea si inregistrarea de marci, denumita Intermark. Potrivit reprezentantilor European Drinks, incepånd de anul acesta, compania va incerca sa-si consolideze numarul de branduri.

Industria alimentara, a alcoolului si cea a medicamentelor sunt cele mai interesate in lansarea unor branduri noi si in promovarea lor. Cu toate acestea, nici institutiile financiare nu au ramas indiferente la beneficiile aduse de inregistrarea unor noi proprietati.

Grupul Romån pentru Investitii si Consultanta (RGIC), cu activitati in domeniul financiar, are aproape 600 de marci inregistrate, abordånd de la inceput o strategie de piata care viza inregistrarea tuturor serviciilor si produselor.

De la sigla si påna la denumirea produsului, inregistrarile sunt efectuate atåt la nivel national, cåt si international. Printre marcile inregistrate de RGIC fac parte actele sub care se intocmesc proiectele de investitii, analizele economico-financiare, macroeconomice, revistele si publicatiile de consultanta si afaceri.

a??Toate aceste produse sunt protejate si recunoscute atåt din punct de vedere profesional, dar mai ales juridic, dat fiind faptul ca intr-o economie de piata concurentiala copyright-ul este unul din dusmanii pietei. Inregistrarea marcilor este un punct forte al oricarei activitati, indiferent ca realizeaza servicii sau produse. In piata, trebuie sa te identifici atåt prin personalizarea serviciilor si produselor tale, dar mai ales trebuie sa te protejezia??, este de parere Otilia Manta, presedinte al Grupului Romån pentru Investitii.

Ea mai spus ca cel mai mare buget de investitii pentru inregistrarea unor marci a fost alocat intre 2002 si 2003, anul acesta grupul urmarind sa investeasca in mentinerea si consolidarea imaginii de marca si mai putin in inregistrarea de noi marci. Compania nu a dat publicitatii valoarea acestor investitii.



Marcile de portofoliu prind teren

Dincolo de marcile traditionale, exista in Romånia foarte multe marci tinere, care au maxim zece ani si care sunt extrem de efervescente.

Ca tendinta, piata romåneasca s-a intålnit in ultimii ani cu marcile de portofoliu. a??Companiile ne cer proiecte de naming pentru brand-uri pe care nu planuiesc sa le lanseze imediat pe piata. Anul trecut, toate marcile inregistrate de noi au ramas in portofoliul clientilor, nefiind inca promovate. Firmele apeleaza la aceasta strategie din ratiuni de business sau pentru a obtine unicitate pentru un produsa??, explica Branzas.

El vorbeste despre un anume spirit de prevedere al companiilor, care se gåndesc ca a sosit momentul a??sa-si mai cumpere o proprietate (intelectuala - n. red.)a??, iar efortul financiar pentru a o detine nu e chiar atåt de mare. Pe långa cele cåteva sute de euro platite pentru taxe oficiale, companiile mai scot din buzunar sume ce variaza intre cåteva mii de euro si zeci de mii de euro pentru crearea numelui unui produs.

Insa spiritul de prevedere trebuie sa mearga måna in måna cu o buna cunoastere a legislatiei, pentru ca altfel, prevederea se poate transforma in pierdere. Potrivit legii privind protectia marcilor, daca in cinci ani de zile de la inregistrare marca nu este folosita, se pierde proprietatea asupra ei.

Explozia inregistrarilor de marci lasa loc si speculei. a??Inregistrarea marcilor se transforma intr-o afacere din ce in ce mai periculoasaa??, spune Valeriu Geambalzu, purtator de cuvånt al Osim. El a povestit modul in care s-a a??tratata?? cu marca Prezent, dorita de o parte din fosta redactie a Adevarului pentru o noua publicatie.

Imediat dupa a??89, numele a fost inregistrat la OSIM de catre o persoana din Brasov, care a incercat sa a??våndaa?? marca initiatorilor noului proiect de ziar. Doar ca marca nu mai era a lui, pentru ca neutilizånd-o mai bine de cinci ani si-a pierdut orice drept asupra ei. Fostul redactor-sef al Evenimentului Zilei, Dan Turturica, a inregistrat intre timp marca Prezent, pe care o detine si in continuare.



50.000 de euro, costul evaluarii unei marci

In Statele Unite, marci precum Coca-Cola sau IBM au ajuns sa valoreze peste 50 de miliarde de dolari fiecare. Asta inseamna ca daca cineva vrea sa cumpere dreptul asupra cuvintelor a??Coca-Colaa??, fara fabrici, angajati si alte active, ar trebui sa plateasca 50 mld. $.

Valoarea unei marci e data de o valoare financiara, pe care foarte putine companii pot si stiu sa o calculeze in lumea intreaga. Aceasta valoare depinde nu numai de pretul produsului, ci si de accesibilitatea lui, de tradite si de calitate.

a??Evaluarea marcilor se face cu procedee stricte, care implica rezultate financiare, studii de marketing, piata, pentru a rezulta o suma fixaa??, explica Bogdan Branzas, proprietar al companiei de branding Branzas din Cluj.

El spune ca in acest moment, pe piata romåneasca nu se face ceva atåt de precis si exhaustiv.

Pentru a evalua o marca ai nevoie de o perioada de minim doua luni, iar costurile pot depasi 50.000 de euro. In conditiile in care nu poti paria ca marca ta valoreaza cel putin 100.000 de euro, efortul de a cere evaluarea este inutil, pierderile fiind evidente. Asta nu inseamna ca in Romånia nu exista marci a caror valoare sa depaseasca sute de mii de euro, dar evaluarea cu instrumente a acestui fapt nu a constituit inca o prioritate pentru companii.



Investitii in creatie sau in protectie?

In ultimii ani, companiile romånesti au solicitat cele mai multe inregistrari de marci.

Potrivit unui raport al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), 71% dintre cererile depuse anul trecut au venit din partea unor companii romånesti. Daca in 2003, OSIM a inregistrat aproximativ 6.800 de cereri din partea unor solicitanti romåni, anul trecut, numarul cererilor a trecut de 10.200.

In total, anul trecut au fost depuse circa 17.000 de solicitari pentru inregistrarea de marci, atåt din partea unor companii romånesti cåt si straine.

Tot in 2003, solicitarile depuse de companii straine au fost cu 5% mai mari decåt cele ale companiilor romånesti. Pe primul trimestru al acestui an, au fost depuse 6.056 de cereri, din care peste 3.600 au venit din partea unor solicitanti romåni.

Daca cererile primite din partea companiilor straine s-au mentinut la un nivel constant, incepånd cu anul 2000, solicitarile locale s-au dublat fata de aceeasi perioada. Astfel, in 2001, doar 5.000 de companii romånesti erau interesate de protectie in domeniul intelectual, anul trecut numarul lor era de doua ori mai mare.

a??Multinationalele au un interes constant de a inregistra marci, pentru ca au portofolii de produse pe care le aduc din strainatate sau achizitioneaza brand-uri deja celebre de pe piata romåneascaa??, este de parere Bogdan Branzas.

In cazul companiilor mici, cu capital autohton, numele firmei sau al produselor nu a constituit niciodata o prioritate pentru management. Dimpotriva, erau aspecte neglijate, atentia fiind indreptata spre productie. Acum, din diferite surse au auzit ca produsul de baza a??le poate fi furata?? si fac demersuri de protectie, insa nu de creatie.

a??Companiile cu putere financiara mai mare aleg sa investeasca si in creatiea??, spune Branzas. Doar anul trecut, el a creat pentru un singur client 14 marci noi, care nu au fost inca lansate pe piata. Branzas nu a dorit sa dezvaluie numele clientului, pentru a nu afecta strategia de lansare de noi produse a clientului.



In lupta cu falsurile si copiile fidele

Si compania clujeana Sinterom, producator traditional de piese auto, a simtit pe propria piele efectele negative ale unor produse falsificate. Pentru protectia marcii, Sinterom a investit la inceputul acestui an peste 2,5 mld. lei (peste 65.000 de euro).

Aparitia pe piata a unor bujii falsificate, care purtau marca Sinterom, a determinat conducerea societatii sa mareasca bugetul destinat promovarii de la 15.000 de euro, cåt era prevazut pentru tot anul, la 65.000 de euro. Banii au fost utilizati pentru retragerea de pe piata a bujiilor falsificate, schimbarea completa a ambalajului si lansarea unei campanii de marketing.

a??In primele trei luni ale acestui an

ne-au scazut vånzarile si am inregistrat pierderi totale de peste 160.000 de euro din cauza aparitiei acestor bujii. Pierderea cea mai importanta s-a produs insa la nivel de imagine, pentru ca produsele falsificate sunt de o calitate extrem de proasta. Ele copiaza in detaliu aspectul exterior al originalului, insa nu indeplinesc din punct de vedere functional rolul pentru care au fost createa??, a declarat Marcel Leonte, director general al Sinterom.

Bujiile falsificate sunt destinate in principal masinilor Dacia 1300 si Oltcit. Directorul general al Sinterom spune ca firma va atinge cifra de afaceri de peste 7 mil. euro prognozata pentru 2005.

Anul trecut, un alt scandal privind dreptul de proprietate a afectat afacerile unui producator national.

In final, compania Cris-Tim a inregistrat la OSIM marca a??salam sasesca??, dupa ce a consemnat pierderi de sapte milioane de euro ca urmare a utilizarii acesteia de alte firme.

In vara anului trecut, firma a investit peste 1,5 milioane de euro intr-o campanie publicitara dedicata a??salamului sasesca?? si imediat de la lansarea pe piata a produsului au aparut si alte firme care comercializau acelasi produs.

Oficialii companiei considera ca au pierdut o cota de piata de 70% la acest produs.



Inregistrarea unei marci dureaza sase luni

Perioada de timp necesara inregistrarii unei marci variaza intre sase luni si un an, iar durata de protectie este de zece ani, inregistrarea putånd fi reinnoita dupa aceasta perioada, in cazul in care solicitantii doresc acest lucru.

Costurile de inregistrare, reduse exclusiv la taxele oficiale (nu si la procesul de creatie al numelui) variaza intre 5,1 si 21 de milioane de lei (130 de euro - 575 de euro) pentru o marca, in functie de tipul acesteia. Cel mai complex tip de marca colectiva necesita taxe de peste 21 de milioane de lei (575 de euro), iar pentru marcile individuale, tarifele de inregistrare variaza intre 5,1 si 9,9 milioane de lei (130 - 270 de euro). Daca la nivel mondial se poate vorbi despre marci iubite, care au trecut granitele statelor in care sunt produse, in Romånia marcile sunt apreciate mai degraba la nivel local. Clujenii iubesc Napolact si Ursus, timisorenii au berea traditionala, insa scopul oricarei companii care are brand-uri este sa treaca peste planul local. a??Pentru asta e nevoie de timp, mai mult decåt de bani, pentru ca un brand nu poate fi justificat sau iubit daca nu are istoriea??, este de parere Branzas. dana.ciriperu@zf.ro