In general, turistilor le plac castelele bantuite

In pliantele turistice, castelul arata bine; arata bine si la filmarile pentru cate o pelicula occidentala cum a fost "Vlad" de anul trecut. Imaginea lui maiestuoasa tinde sa fie estompata insa tot mai mult de interesele marunte ale celor ce se ocupa acum de restaurarea lui.
Unul dintre cele mai valoroase monumente ale arhitecturii medievale din Romania, Castelul Corvinestilor din Hunedoara, continua sa se afle in centrul unei dispute pe tema modului cum au fost folositi banii publici alocati pentru restaurarea sa. Conflictul ameninta continuarea lucrarilor de restaurare si intarzie momentul cand castelul va putea sa fie exploatat eficient din punct de vedere turistic.
Lucrarile de reparatii la Castelul Corvinestilor din Hunedoara au intrat in impas. Dupa ce s-a auzit la Bucuresti ca la institutia respectiva ar fi aparut nereguli financiare, ministrul Culturii, Razvan Theodorescu, a dispus stoparea repartizarii de fonduri pentru restaurare, pana ce vor fi prezentate rezultatele verificarilor pe care le vor face, la fata locului, reprezentantii Corpului de Control al ministrului Culturii.
"Am inteles de la ministrul Culturii ca, in urma unui control efectuat de catre Corpul de Control al primului ministru, la aceasta institutie (Castelul Corvinestilor, din Hunedoara - n.red.) s-au descoperit nereguli financiare grave. Trebuie facut ceva. Nu-l putem schimba noi pe directorul institutiei, ci Consiliul Local Hunedoara", afirma deputatul PSD de Hunedoara Ioan Timis.
"Cred ca ministrul Culturii sufera de o lipsa de documentare. Pentru toate lucrarile de restaurare care se desfasoara la Castelul Corvinestilor exista o relatie directa intre Ministerul Culturii si firma care executa aceste investitii. Eu, ca director, nu particip la receptia lucrarilor", afirma, la randul sau, directorul Castelului Corvinestilor, Nicolae Ceriser.
Pe de alta parte, Ceriser sustine ca de doi ani, Ministerul Culturii nu mai da nici un ban pentru lucrarile de restaurare de la Castelul Corvinestilor. "E pacat ca ministrul Theodorescu nu cunoaste ce se face cu banii ministerului pe care-l conduce. Probabil, am niste "prieteni" care vor sa ma schimbe. Poate au cei de la minister un "client" pe care vor sa-l puna in locul meu", comenteaza directorul muzeului.

Un loc unde nu te poti adaposti de ploaie
Castelul Corvinestilor din Hunedoara a fost ridicat in secolul al XIV-lea de catre principele Ioan Corvin. In 1409, regele Sigismund de Luxemburg daruieste castelul cu tot domeniul ce-l inconjura printului Voicu. Iancu de Hunedoara, fiul lui Voicu, face schimbari radicale, construind un turn masiv, pod mobil si zid de aparare, ceea ce a transformat vechiul castel in fortareata militara.
Urmasii lui Iancu de Hunedoara au continuat lucrarile la castel: Matei Corvin reconstruieste aripa nordica a castelului, iar mai tarziu principele Gabriel Bethlen ridica latura de sud, unde alterneaza acum stilul renascentist, vechiul stil gotic si barocul. In 1880, Castelul Corvinestilor a fost declarat monument istoric, iar dupa al doilea razboi mondial devine muzeu, importanta sa ca obiectiv turistic crescand dupa perioada lucrarilor de restaurare din anii 1965-1970.
Ministerul Culturii a initiat un prim proiect de renovare a Castelului Corvinestilor dupa Revolutie, in 1992. Desi lucrarile au fost incheiate in 1996, apa de ploaie a continuat sa se scurga in castel, ceea ce a afectat structura de rezistenta a acoperisului, tencuiala din sali, a deteriorat tavanele din lemn pretios si a dus la aparitia unei ciuperci care ataca zidurile.
Conducerea Muzeului Castelul Corvinestilor a sustinut ca vinovata de producerea acestor pagube este firma care a executat renovarea, folosind materii prime de calitate proasta si o tehnologie de lucru neperformanta. Directorul muzeului, Nicolae Ceriser, a declarat ca s-a incercat oprirea degradarii monumentului, fiind alocate zece milioane de lei pentru "mici reparatii ale acoperisului". Aceste lucrari au fost executate de alpinisti utilitari, care au incercat sa inlocuiasca tigla sparta.
Nicolae Ceriser sustine insa ca acoperisul ar fi trebuit sa fie decopertat in proportie de 80 la suta, operatie pentru care ar fi fost necesare fonduri foarte mari, de care muzeul nu a dispus.

Ministrul cere "un manager bun"
In 1999, presa locala a inceput sa publice articole despre situatia castelului, constatand ca edificiul este in pericol de degradare din cauza lucrarilor de renovare prost executate. In acelasi an, la castel a inceput o noua etapa de restaurare, de data aceasta a interiorului monumentului. Desi costul lucrarilor a fost estimat initial la peste patru miliarde de lei, fondurile obtinute pana la momentul la care a inceput restaurarea se ridicau doar la un miliard, inlocuirea acoperisului fiind amanata pana la obtinerea obtinerea unor noi fonduri.
Incepand din 2001, lucrurile s-au complicat, odata cu revendicarea castelului de catre un posibil mostenitor. Un cetatean din Targu-Jiu care sustinea ca este descendent al Corvinestilor a depus la Primaria Hunedoara o cerere de retrocedare a castelului si a tuturor domeniilor care le-au apartinut Corvinestilor (pe langa castel, averea acestora mai cuprindea in Evul Mediu regiunea dintre Deva si Valea Jiului, Muntii Parang si Poiana Rusca pana in apropiere de Fagaras, Banatul Severinului si cateva domenii in Ungaria si Cehia).
Autoritatile din Hunedoara au raspuns insa negativ cererii de retrocedare, dupa ce juristii au stabilit ca solicitarea nu are nici un temei legal: castelul a intrat in proprietatea Imperiului Habsburgic in 1724, iar in 1918 a trecut in patrimoniul national al Romaniei, prin urmare nu intra sub incidenta legii privind retrocedarea averilor confiscate de comunisti.
Anul trecut, deputatul UDMR de Hunedoara Iuliu Winkler a afirmat intr-o conferinta de presa ca fondurile alocate de Ministerul Culturii pentru restaurarea castelului din Hunedoara au fost sistate pe motiv ca a aparut cererea de revendicare. Aceasta a starnit reactia presei locale, care si-au amintit ca ministrul de resort, Razvan Theodorescu, isi manifestase deja nemultumirea fata de felul cum sunt folositi banii ministerului pentru restaurarea castelului.
Theodorescu afirmase, intr-o vizita facuta la Deva in 2001, ca doar 30% din banii care sint alocati pentru lucrarile de restaurare sunt utilizati si ca "solutia salvatoare ar fi un manager bun".

Cine a dat bani mai multi
Sfarsitul impasului nu pare sa se intrevada prea curand. Consilierul ministrului Culturii, Bogdan Bruma, a declarat ca pentru Castelul Corvinestilor nu se va mai repartiza nici un leu pana ce nu se finalizeaza verificarea activitatii financiare. "Ministrul Razvan Theodorescu a hotarat sa nu mai repartizeze fonduri pentru lucrarile de restaurare de la Castelul Corvinestilor pana ce Corpul de Control al ministrului Culturii nu va face o verificare a situatiei financiare de la aceasta institutie", afirma Bogdan Bruma.
Concursul pentru ocuparea postului de director al Castelului Corvinestilor se organizeaza de catre Consiliului Local Hunedoara. "Nu vrem sa-l demitem pe directorul Ceriser. Suntem multumiti de activitatea lui; directorul Ceriser nu avea cum sa deturneze fonduri. Domnul ministru Theodorescu este dezinformat de toata pleiada de academicieni ai Romaniei", declara primarul municipiului Hunedoara, Remus Maris.
Maris sustine ca, desi Ministerul Culturii are obligatia sa finanteze lucrarile de restaurare, in ultimii patru ani cea mai mare parte a fondurilor au venit de la Consiliul Local Hunedoara. In 1997, Ministerul Culturii, prin Oficiul National al Monumentelor Istorice, a alocat obiectivului 67 de milioane de lei, in 1998 a alocat 910 milioane de lei, in 1999 - 710 milioane de lei, in 2000 - 600 de milioane de lei, iar in 2001 nici un ban, in conditiile in care bugetul local a alocat atunci doua miliarde si jumatate. "Mi-e teama ca lucrarile de rezistenta, care sunt vitale pentru constructie, vor fi oprite", afirma Maris.

Loc destul pentru horror
Dincolo de conflictul legat de implicarea banilor publici, societatea civila a fost cea care s-a straduit in ultimii zece ani sa cultive imaginea Castelului Corvinestilor de spatiu valoros din punct de vedere artistic si sa atraga atentia asupra situatiei lui. Ani la rand s-au organizat in curtea castelului sau in sali gale rock si festivaluri de chitara. Acum doi ani, aproape 30 de studenti din SUA, Canada, Austria si Finlanda au facut sapaturi arheologice in zona, sperand ca vor descoperi noi vestigii care sa completeze istoria locului.
In 1997, Liga Studentilor din Academia de Arta Bucuresti isi anunta intentia de a transforma castelul intr-un "spatiu universitar de vara", in scopul restaurarii monumentului si a repunerii lui in circuitul turistic. A fost organizat in acea vara un festival de arta studenteasca, la care au participat aproape o mie de tineri. Initiativa s-a repetat in anul urmator, cu o incheiere insa destul de bizara: sculpturile de lemn expuse in curtea castelului de participantii la festival au fost distruse, iar vandalii n-au fost niciodata identificati, intrucat, dupa cum spunea directorul Nicolae Ceriser, bugetul muzeului nu permite angajarea mai multor paznici care sa supravegheze tot ce se intampla in zona.
Cel mai recent eveniment cu impact asupra imaginii monumentului s-a petrecut anul trecut, cand aici s-a filmat pelicula horror americana "Vlad", realizata in studiourile MediaPro. La baza castelului a fost construit un sat din perioada medievala, special pentru filmari, iar castelul a fost transformat intr-un platou pe care s-au turnat scene din film, fara ca accesul turistilor care viziteaza locul sa fi fost interzis.
Regizorul Michael Sellers declara la vremea respectiva ca a incercat sa imbine adevarul istoric cu mitologia construita in jurul lui Vlad tepes, scop pentru care a fost ales ca loc de filmare un castel din Transilvania. Filmarile s-au terminat insa de mult, iar singurul lucru horror ramas dupa plecarea echipei s-a dovedit a fi insusi castelul, bantuit de saracie, de orgolii si din cand in cand de genul de ploi care se incapataneaza sa demonstreze ca nici un monument istoric nu dureaza vesnic. crenguta.nicolae@zf.ro