In lupta pentru 1%, ONG-urile scot armele marketingului modern

Organizatiile non-guvernamentale au la dispozitie de anul acesta o noua metoda de a-si mari veniturile, noul Cod fiscal dånd posibilitatea fiecarui contribuabil persoana fizica sa directioneze 1% din impozitul pe venitul global catre o asociatie sau fundatie. Prevederea, asteptata de multi ani, pune acum ONG-urile in fata unei noi provocari - marketingul programelor si atragerea fondurilor contribuabililor. Miza este cu atåt mai mare cu cåt sursele de finantare externa pentru ONG-uri vor fi din ce in ce mai greu de accesat o data cu apropierea momentului aderarii la Uniunea Europeana.

ONG-urile incearca deja sa isi atraga contribuabilii - unele prin publicitate traditionala (spoturi, aparitii in presa), altele prin trimiterea de e-mailuri la contribuabili, altele adresåndu-se direct persoanelor cu care vin in contact.

O parte dintre ONG-uri isi pregatesc deja proiecte pentru a folosi fondurile obtiunute in urma adoptarii legii 1%. "Primim finantare printr-un sistem asemanator cu cel PHARE. Banii aceia trebuie folositi intr-un mod strict, pe cånd fondurile din 1% ne-ar permite sa ne dezvoltam ca organizatie", spune Florin Poenaru, asistent relatii publice la Asociatia Pro Democratia (APD), din Bucuresti. Pentru a atrage fondurile, APD a instruit fiecare voluntar al sau sa aduca minimum zece astfel de contribuabili.

Desi statisticile arata ca ONG-urile cele mai solicitate sunt cele care se ocupa de probleme cu caracter social, reprezentantii organizatiilor spun ca isi vor mentine cursul programelor pe care le-au desfasurat påna acum.

Pro Democratia vrea sa foloseasca fondurile strånse prin 1% pentru a determina o reforma a legislatiei electorale, adoptarea votului uninominal si crearea unei legaturi intre cei ce se ocupa de legislatie si cetatenii pe care ii reprezinta.

Asociatia Ecumest, un ONG cultural, a inceput sa trimita mesaje prin e-mail prin care incearca sa convinga destinatarii sa o aleaga ca beneficiar a 1% din impozit. Strategia sa este una interesanta: Ecumest isi asociaza imaginea cu un obiectiv: crearea unui fond pentru tineri artisti.

"Puteti contribui la crearea unui fond de sustinere a tinerilor artisti din Romånia, daca la depunerea declaratiei de venit global veti directiona 1% din impozitul dvs. catre Asociatia Culturala Ecumest", se spune in e-mail. Alte metode pentru atragerea contribuabililor vor fi scrisori prin posta, fluturasi distribuiti mai ales la evenimentele organizate de Ecumest, intålniri informale.

Pentru primul an, ONG-urile nu spera sa mai primeasca mult, intrucåt data limita a depunerii declaratiilor pe venit este saptamåna viitoare. Experientele altor tari le determina insa sa spere la fonduri substantiale dupa trei patru-ani.

"Lumea nici nu este obisnuita cu obiceiurile filantropice. Va trebui sa treaca ani påna cånd lumea se va obisnui cu ideea ca este o responsabilitate, ca sa nu spun o obligatie sa se implice", spune Andrea Ildiko Gasparik, director executiv al Asociatiei pentru Prevenirea Osteoporozei (ASPOR).



600.000 de euro strånsi de ONG-urile din Ungaria

In strainatate, sistemul exista de ani buni, iar tarile care au aderat anul trecut la Uniunea Europeana au adoptat legea chiar cu cåtiva ani iniante de data integrarii efective.

Intre 1997-2003, patru tari din Europa Centrala si de Est au adoptat o astfel de lege: Ungaria, Slovacia, Lituania si Polonia. In Romånia, a cincea tara care opteaza pentru aceasta varianta, legea este in stadiu incipient si mentioneaza ca posibili beneficiari ai procentului numai ONG-urile.

In celelalte tari, cetatenii isi pot directiona o parte a impozitului si catre biserici, institutii de stat, sindicate, iar Slovacia are un sistem unic intre tarile estice si central-europene, prin care companiile pot aloca 2% din impozit in aceleasi scopuri.

Potrivit estimarilor organizatiilor, in Ungaria ONG-urile au primit anul trecut aproximativ 600.000 de euro prin donatii de la persoane fizice, din care majoritatea au mers la programe cu caracter social, iar in Slovacia cei mai multi bani i-a primit Biserica Catolica. Tot in acaesta tara, dupa sase ani de la adoptarea legii, circa 30% din contribuabilii persoane fizice fac uz de aceasta posibilitate.



30 de telefoane pe zi de la interesati

Daca o lege exista asta nu inseamna ca este si functionala. Marea provocare actuala a ONG-urilor din Romånia este sa aduca la cunostinta publicului posibilitatea cedarii cotei de 1%. De promovare s-a ocupat tot un ONG.

Astfel, Guvernul a acordat suma de 8.000 de euro Asociatiei pentru Relatii Comunitare (ARC), care s-a angajat sa promoveze conceptul la nivel national. Potrivit Ancai Bobaru, director de programe la ARC, in urma campaniei din mass-media, la sediul asociatiei se primesc zilnic in jur de 30 de telefoane din partea persoanelor care sunt interesate sa doneze.

ARC declara ca a primit fonduri pentru aceasta campanie si din afara sferelor oficiale, de la companii precum Sensiblu, Connex/Vodafone, Carrefour, McDonalds, Winmarkt si MacCann Erickson. Dintre institutiile oficiale, s-au implicat Ministerul Culturii si Cultelor, Institutia Prefectului si Directia Generala a Finantelor Publice, ambele din Cluj.

Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, organizatie care isi propune dezvoltarea societatii civile in Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romånia, Slovacia si Slovenia, a donat 50.000 USD (38.000 euro).

Ca etape ale campaniei, ARC spune ca a dezvoltat un site web, o linie telefonica gratuita pentru interesati, sesiuni de pregatire in orasele Cluj-Napoca, Iasi si Alba-Iulia si a distribuit in toata tara aproximativ 10.000 de afise si 200.000 de pliante.

Ministrul Mona Musca a aprobat difuzarea gratuita pe posturile locale si nationale de radio si televiziune a unui spot in regim de campanie sociala. Cu toate acestea, exista critici din partea unor ONG-uri. "Nu au facut o campanie asa cum ne asteptam noi. Nu s-au facut simtiti", a declarat pe aceasta tema Andrea Gasparik, de la ASPOR.

Pentru promovarea conceptului au fost create doua site-uri - www.unulasuta.ro si www.unprocent.ro -, in care ONG-urile se pot inscrie pentru a-si face cunoscute programele.



CÃ¥t poate pierde bugetul

Daca fiecare persoana angajata in cåmpul muncii ar avea salariul mediu pe economie si ar decide sa doneze 1% din impozitul sau unei ONG, atunci bugetul de stat ar putea pierde maximum 15-18 milioane de euro pe an.

La un salariu mediu brut de 8 milioane lei, impozitul este de 1,3 milioane de lei lunar, iar suma directionata catre un ONG ar fi de 13.000 lei pentru fiecare persoana, pe luna. Aceasta inseamna ca intr-un an suma unui singur contribuabil ar fi in jur de 150.000 lei (4 euro pe an). Daca toti cei 4,5 milioane de salariati ai Romåniei ar decide sa-si directioneze 1% din impozit catre un ONG, atunci suma totala anuala ar fi de 18 milioane de euro pe an.

In realitate, reprezentantii ONG-urilor vad lucrurile intr-o culoare sumbra. "Nu cred ca vom primi mai mult de 200-300 de euro anul acesta. Voiam sa cumparam un aparat pentru diagnosticarea osteoporozei in valoare de circa 100.000 de euro, si voiam sa ne finantam din acest 1%. Insa telefoanele nu suna, si in conditiile de fata, e caraghios sa ai astfel de obiective", a adaugat reprezentanta ASPOR.

Pro Democratia considera insa ca doar primul an va fi mai lent, iar din 2006 lucrurile ar putea intra pe alt fagas. "E nevoie de o perioada mai lunga pentru ca oamenii sa se obisnuiasca", spune reprezentantul asociatiei. O data ce renunta la o suma considerabila lunar, Guvernul va primi in schimb rezolvarea unor probleme pe care nu le poate aborda singur. Spre exemplu, anumite programe sociale pe care ONG-urile le vor implementa mai usor acum, daca vor primi finantare, si nu numai, spune APD. De fapt, spun reprezentantii organizatiilor non-profit, e ceea ce s-ar numi impuscarea a doi iepuri cu un singur glont. Intåi ca acum se poate spune ca Guvernul se ocupa de societatea civila, si apoi ca obtine derogarea de la obligatii pe un segment la care ONG-urile ajung mai usor.



ONG-uri "fantoma"?

APD mai trage semnalul de alarma si asupra unui fenomen ce ar putea umbri adevarata semnificatie a conceptului de 1%: unii patroni de firme, spune Florin Poenaru, isi infiinteaza ONG-uri doar pentru a lua acel 1% de la angajati.

Nu exista dovezi in acest sens, insa e ciudat ca multe astfel de organizatii s-au infiintat imediat dupa promulgarea legii, a adaugat reprezentantul APD.

"De fapt, angajatii nu sunt obligati, in mod normal, sa doneze procentul catre ONG-ul sefului. Insa stim cu totii cum merg lucrurile in Romånia", a comentat Poenaru.

In Romånia exista circa 20.000 de organizatii non-profit, iar dintre acestea o mare parte se confrunta cu dificultati financiare din cauza lipsei sponsorilor. "Ca romåni, suntem restrictionati de bani in dezvoltarea programelor noastre", spune Alina Paun, de la Junior Chamber International (JCI), ONG care se ocupa cu instruirea in diferite domenii de interes a membrilor sai.

Legat de suma reala pe care o reprezinta 1%, JCI spune ca ar fi putut sa fie mai mare, insa "e bine si macar atåt". Asociatia isi propune sa foloseasca eventualele donatii facute prin acest nou sistem pentru instruirea membrilor, prin achitarea costurilor necesare participarii acestora la evenimente internationale.

"Suntem o organizatie de antreprenori si, desi organizatia are filiale in toata lumea, romånii nu isi permit sa plece in strainatate", spune Alina Paun. Totodata, JCI isi propune si continuarea unor programe sociale incepute anul trecut, cum ar fi acordarea de burse studentilor care obtin rezultate deosebite la scoala, dar care au o situatie materiala precara.



Codul IBAN, greu de memorat

Majoritatea ONG-urilor nu isi permit costurile pe care le-ar implica o campanie media de promovare. "Ducem vorba mai departe, prin oamenii care au avut legatura cu noi", a adugat reprezentanta JCI.

De fapt, spun organizatiile, totul se rezuma la faptul ca oamenii nu sunt informati, ca nu vin in contact cu acest mediu social.

"Singura problema e comunicarea. Daca omul trebuie sa faca un pas in plus, slabe sanse sa il faca", spune ASPOR. Mai mult, reprezentantul APD considera ca un impediment in calea eventualelor donatii este si faptul ca formularul ce trebuie completat si care face parte din declaratia de venit global, cere denumirea entitatii non-profit, codul de identificare fiscala, cåt si contul bancar al acesteia.

"Oamenii nu pot tine minte aceste numere. Si daca am face un spot la radio, cum sa facem ca persoanele care il aud sa retina aceste cifre?". In acest sens, APD a adaugat pe site-ul sau un formular al declaratiei de venit global, iar la partea ce se refera la 1% a completat datele sale de identificare, astfel sperånd sa usureze sarcina simpatizantilor.

Cea mai mare parte a programelor non-guvernamentale implementate in Romånia au finantare externa. Organizatiile considera ca finantarea interna ar fi pasul logic pe care acest proces ar trebui sa il urmeze.

"Se cunosc conditiile din Romånia. Speram sa iesim din categoria de tari care au nevoie de cårje si sa intram pe fagasul normal, sa ne finantam din interior", a comentat reprezentanta ASPOR.



Rolul ONG-urilor in lume

La nivel international ONG-urile au traditie indelungata, care dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Aceste organizatii furnizeaza servicii importante societatii si atrag miliarde de dolari pentru realizarea programelor lor. Sursele de finantare ale ONG-urilor sunt bani publici, bani atrasi de la institutii financiare cum ar fi Banca Mondiala, sau BERD, direct de la populatie, sau din sponsorizari si donatii. Puterile lor sunt destul de limitate, dar influenta este in continua crestere. Realizarile ONG-urilor la nivel mondial sunt importante. Acestea au determinat abordarea cu mai multa seriozitate a problemei mediului, au insitat pentru o mai buna respectare a drepturilor omului, au facut presiuni pentru drepturile persoanelor cu handicap, ale femeilor sau ale copiilor si au determinat state puternice sa inceapa drumul dezarmarii.



Cum s-a nascut 1% in Romånia

Prevederile Codului fiscal din 2003, intrate in vigoare anul acesta, dau posibilitatea fiecarui cetatean angajat in cåmpul muncii sa isi directioneze 1% din impozitul pe venit catre o organizatie non-guvernamentala (ONG). Adoptarea mecanismului 1% este urmarea "Initiativei 2%" lansate in legislatura anterioara de deputatii Mona Musca, Emil Boc, Viorel Hrebenciuc si senatorul Marko Bela. De anul viitor procentul se va dubla, doar ca, in conditiile cotei unice de impozitare, declaratiile pe venituri vor disparea. Påna in acest moment, normele de aplicare a mecanismului 2% nu au fost elaborate. Prevederea care da posibilitatea contribuabililor de a directiona 1% din impozit catre un ONG este inclusa in noul Cod fiscal, care a intrat in vigoare anul acesta. Pentru

a-si exercita acest drept, contribuabilii trebuie sa completeze in declaratia de impozit pe venitul global date precum numele ONG-ului, Codul fiscal si codul IBAN. Potrivit unui studiu al ONG-urilor din Romånia realizat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), in 2001, in Romånia erau 20.000 de ONG-uri, dar din acestea circa 4.000-5.000 sunt active.