Numai de-ar mai merge cineva si cu trenul

In 1956, ca sa invioreze economia sudului tarii, guvernul italian a decis sa construiasca o autostrada care sa lege Milano de Roma si Napoli. Se numeste "Autostrada del Sole" (Autostrada Soarelui), are 700 de kilometri si a reusit sa-si indeplineasca rolul de stimulent al economiei locale.
In cazul Romaniei e nevoie de mai mult de o autostrada pentru ca nivelul de trai sa ajunga la standarde occidentale. Dar orice inceput e bun. Cei 113 kilometri de autostrada de care dispune Romania acum ar putea reprezenta acest inceput, numai ca pentru a da eficienta unui sistem national de autostrazi este nevoie de o "coloana vertebrala" transnationala. Aceasta poate fi reprezentata de Coridorul IV european, pe care autoritatile au decis sa construiasca tronsonul romanesc al autostrazii Bucuresti-Budapesta.
In Europa exista zece coridoare de transport. Primele noua au fost definite in 1994, la Conferinta Pan-Europeana a Ministerelor Transporturilor, desfasurata in Creta. Cel de-al zecelea a fost adaugat in 1997, la Helsinki, la initiativa statelor balcanice de la sud de Dunare. Romania este traversata de coridorul IV, de la vest la est, si de coridorul IX, de la nord la sud.
In momentul de fata, coridorul X (care trece prin Ungaria, Serbia si Bulgaria) este un concurent serios pentru Coridorul IV. Pe sectorul Budapesta-Sofia, unde cele doua culoare intra in competitie, ponderea sectoarelor de autostrada este de 42% pe coridorul X fata de 10% pe coridorul IV.

Si aici vin americanii
Pentru realizarea noii autostrazi s-a apelat la Statele Unite. Americanii s-au aratat extrem de cooperanti, ceea ce a fost interpretat ca o dovada de recunostinta fata de Romania pentru sprijinul acordat in lupta impotriva terorismului si in razboiul din Irak. Luna trecuta, Samuel W. Bodman, adjunctul secretarului american al Comertului, a semnat cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Locuintei (MTCT)  o declaratie de intentie privind colaborarea in domeniul transporturilor. Cu aceasta ocazie s-au pus si bazele unor contracte cu companii americane care urmeaza sa investeasca in infrastructura de transport din Romania. Valoarea totala a investitiilor facute de americani ar urma sa se cifreze la 4,5 miliarde de dolari.
Construirea autostrazii Bucuresti-Budapesta se va baza pe parteneriatul public-privat intre Guvernul Romaniei si Bechtel Group Inc., unul din cei mai importanti antreprenori de constructii din lume. Dupa cum se stie, Bechtel a castigat cel mai important contract acordat de Departamentul de Stat de la Washington pentru refacerea infrastructurii din Irak, cu o valoare potentiala de aproximativ 680 de milioane de dolari.
Grupul american are o experienta de peste o suta de ani, fiind specializat in constructii, servicii tehnice si de inginerie. Are 47.000 de angajati si intr-un singur an deruleaza 900 de proiecte in aproape 60 de tari din lume. Portofoliul companiei include, printre altele, tunelul subacvatic care leaga Anglia de Europa, Aeroportul International Jorge Chavez din Peru, autostrada Springfield din apropierea Washingtonului si multe altele.

Pana in 2009 ar trebui sa fie gata
Autostrada Bucuresti-Budapesta va trece prin judetele Brasov, Mures, Cluj si Oradea, iar Bechtel se va ocupa de tronsonul Brasov-Sighisoara-Targu-Mures-Cluj-Oradea-Bors (aproximativ 411 kilometri). Potrivit MCTC, Bechtel a rezervat deja circa 800 de milioane de dolari pentru finantarea acestui proiect.
Lucrarile vor incepe in doua puncte distincte, de la Bors spre Oradea si Alesd, respectiv dinspre Brasov spre Sighisoara si Targu Mures. In acest moment se fac studii de fezabilitate pentru a stabili traseul optim. In urma unei licitatii, aceste studii au fost atribuite firmelor Search Corporation, o companie romano-americana, si IPTANA SA Bucuresti. Ministerul estimeaza ca lucrarile vor incepe in primavara anului viitor, urmand sa fie finalizate pana in 2009. S-a facut si un prim calcul al investitiei, conchizandu-se ca vor fi necesari 2,5 miliarde de euro. Suma va fi asigurata prin intermediul mai multor institutii financiare internationale: Eximbank SUA, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii, statul roman urmand sa ofere garantii materiale.
Tronsonul Bucuresti-Brasov va fi abordat separat, de el urmand sa se ocupe Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Lucrarile sunt programate sa inceapa in trimestrul al doilea al acestui an si sa fie terminate in 2007. Aceasta parte de autostrada va avea 127,5 kilometri lungime si va necesita investitii de peste un miliard de euro.

Depinde pe cine expropriaza
Dintre avantajele tehnice ale unei autostrazi, cele mai importante ar fi: capacitatea mare de circulatie, viteza de deplasare si siguranta sporita a traficului. La capitolul economic, o autostrada creeaza premisele unei relansari economice a zonelor traversate, ofera locuri noi de munca (100.000 numai pentru tronsonul Bucuresti-Brasov), iar in cazul unei tari ca Romania reprezinta si un atu pentru integrarea europeana.
La capitolul dezavantaje figureaza costurile ridicate de constructie (intre 4 si 18 milioane de dolari pe kilometru, in functie de zona de relief traversata si de conditiile locale) si durata mare a obtinerii acordurilor si a avizelor de mediu, care poate ajunge pana la cativa ani buni. In cazul autostrazii Bucuresti-Budapesta, toate amanuntele legate de partea administrativa a lucrarilor vor cadea in sarcina Ministerului Administratiei si Internelor. In multe zone, terenurile nefiind proprietatea statului, cei care le detin, conform legilor in vigoare, va trebui sa fie despagubiti. Va fi necesar sa se stabileasca anumite tarife pentru terenurile in cauza, tarife care sa tina cont de evolutia pietei.
Ioan Rus, ministrul Administratiei si Internelor, declara chiar ca "nu se exclude varianta exproprierii, avand in vedere ca este vorba de o problema de interes national". Va trebui, de asemenea, sa fie luate in considerare problemele pe care le poate ridica trecerea autostrazii prin arii de interes national, protejate din punct de vedere ecologic sau istoric.

Si inca o autostrada
Un alt proiect de autostrada care va traversa vestul tarii are in vedere traseul Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj, legatura cu capitala urmand a se face prin Deva si Sibiu. Tronsonul Arad-Timisoara-Lugoj va avea o lungime de 102 km, iar valoarea investitiei este estimata la 447 milioane de euro.
Ioan Malita, directorul Directiei Generale de Drumuri si Poduri Timis, spune ca aceasta autostrada va intra in judetul Timis in dreptul localitatii Ortisoara si va fi paralela cu actuala sosea pe o portiune de cativa kilometri. Autostrada va ocoli Timisoara, din dreptul comunei Sanandrei fiind directionata catre est, prin apropierea Aeroportului International, urmand ca pana la Lugoj sa dubleze actuala sosea nationala. In continuare, traseul a fost stabilit prin dreapta orasului Faget, spre Ilia, ultima localitate din Timis prin dreptul careia va trece autostrada fiind Costei.
Lucrarile pentru executia acestei autostrazi vor fi finantate de Banca Europeana de Investitii (BEI) si de Guvernul Romaniei, cota parte care va fi suportata de finantatori urmand a fi negociata. "Deocamdata, tronsoanele de autostrada care fac parte din acest coridor pan-european de transport IV se afla in diferite faze de executie", spune Mihail Basulescu, director general in cadrul Administratiei Nationale a Drumurilor.
Firma engleza Halcrow, angajata de BEI, examineaza datele cuprinse in studiu, iar verificarile sunt deja intr-o faza avansata pe tronsonul Arad-Timisoara, unde expertii au luat act deja de conditiile de amplasament si de solutiile propuse in studiu. Pana in septembrie urmeaza sa fie finalizata si documentatia pentru licitatia internationala care va avea loc pentru desemnarea executantului, iar termenul limita pentru asigurarea finantarii executiei este anul 2004.
Ioan Malita spune ca lucrarile vor incepe pe portiunea dintre Arad si Timisoara, iar apoi se va lucra pe tronsoanele Arad-Nadlac si Timisoara-Lugoj.

Inelul de centura, peste trei ani
Pana la autostrada mai este nevoie insa si de alte amenajari de infrastructura in jurul Timisoarei, pentru care se asteapta tot finantare straina. Astfel, guvernul Italiei va finanta realizarea unui studiu de fezabilitate pentru o portiune din soseaua de centura a Timisoarei, ce va lega drumurile care duc spre punctele de frontiera de la Cenad-Kiszombor si Stamora-Moravita, in partea de sud-vest a orasului. Lungimea portiunii de inel de centura propuse spre realizare este de 12,7 km, cu doua benzi de circulatie (din care 3,4 km reprezinta in prezent drum modernizat care necesita reabilitare, 4,1 km - drumuri agricole, iar restul teren agricol).
Firma italiana Idroesse Ingegneria lucreaza la studiul de fezabilitate si la proiectul tehnic, iar pentru realizarea propriu-zisa a portiunii din inelul de centura se intentioneaza depunerea unei cereri de finantare pe programul Phare 2004. Investitia este estimata la 7,9 milioane de euro, din care 5 milioane ar putea sa fie asigurate din fonduri Phare.
Vicepresedintele Consiliului Judetean Timis, Marius Popovici, spune ca si daca solicitarea de finantare Phare va fi acceptata, lucrarile nu vor putea incepe mai devreme de trei ani, din cauza problemelor legate de proprietatea asupra terenurilor si a faptului ca va fi necesara construirea unor pasaje peste Bega si liniile ferate.
Prima autostrada din lume este Lincoln Highway din SUA. Ideea de a uni, in 1912, Coasta de Vest a Statelor Unite cu cea de Est i-a apartinut constructorului de sosele Carl Fisher. Pentru a strange fondurile necesare, Fisher a propus americanilor de rand sa doneze 5 dolari, iar companiilor producatoare de masini si accesorii - 1% din venituri.
La ora actuala, cea mai moderna autostrada din lume este 407ETR (Express Troll Route), care strabate partea de nord a regiunii Toronto din Canada. 407ETR este prima autostrada electronizata complet si se intinde pe 108 kilometri. A fost inaugurata in 14 octombrie 1997 si pana in 30 august 2001 circulasera pe ea 4.704.814.681 autovehicule. Pentru constructia ei s-au folosit 440.000 metri tone de asfalt si s-au excavat 6 milioane metri cubi de pamant. Recordul inregistrat pentru o zi de trafic a fost de 367.273 treceri. Are un sistem de plata specific care obliga soferii sa monteze un detector electronic in spatele oglinzii retrovizoare. Detectorul permite fotografierea numarului masinii la intrarea si iesirea de pe autostrada, chitanta fiind trimisa apoi direct acasa. Lipsa detectorului se taxeaza cu 3,3 dolari, iar activarea lui costa 10 dolari.
In ceea ce priveste taxa de autostrada, aceasta variaza de la tara la tara. In Germania si Grecia nu exista taxe de autostrada. In Austria si Elvetia, pentru autostrada, se plateste la intrarea in tara o suma fixa pe o anumita perioada de timp (7 euro/saptamana). In Franta si Italia taxa de autostrada este pe kilometru, la fel si in Statele Unite ale Americii sau Canada (12 centi kilometrul). In Ungaria se plateste o taxa de 1.900 forinti pentru 10 zile sau 3.200 pentru o luna, dar numai pentru o anumita autostrada, nu pentru toata reteaua.