Poti sa traiesti ca un caine, dar ai grija sa nu-ti lipseasca termopanul

Pe Soseaua Chitilei, la iesirea din Bucuresti, exista o casa care e punctul de atractie al soferilor si al trecatorilor; mai ales din partea copiilor starneste exclamatii de uimire: "Ia uite ce casuta frumoasa". Este vorba de casutele de lemn expuse in fata atelierului unde lucreaza proprietarul, un intreprinzator care se incapataneaza de mai bine de zece ani sa persevereze intr-o afacere inedita: tamplarie decorativa de gradina si casute pentru animale si pasari. Pana acum, expunerea produselor direct la strada s-a dovedit cea mai buna reclama pentru firma lui Marian Sabo.
La ora actuala, se poate spune ca afacerea lui Sabo este la nivelul anului 1990, cand a inceput, pentru ca in luna ianuarie a acestui an tot atelierul sau a ars. Cu toate acestea, firma are activitate, iar Marian Sabo, impreuna cu sotia si cei cinci copii, lucreaza deocamdata intr-un nou atelier, cu unelte improvizate. Imediat dupa dezastru a simtit insa prietenia unor clienti si a unor firme cu care a lucrat, care i-au furnizat materie prima si au acceptat sa primeasca plata atunci cand va fi posibil sau pur si simplu au inteles situatia si nu si-au retras banii dati in avans, acceptand ca lucrarea sa le fie livrata mai tarziu.
"Cand am vazut atelierul arzand, mi-a venit in minte cantecelul cu podul de piatra care s-a daramat si cum in locul lui vom face altul mai trainic si mai frumos. Si mi-am zis ca asa se va intampla si in cazul nostru", afirma Marian Sabo.

Pictura pentru bani
Sabo a ajuns la acest gen de tamplarie pornind de la pasiunea sa pentru pictura si sculptura. La noua ani a invatat sa manuiasca pensula de la un pictor, iar intanirea cu acesta a fost o intamplare. "Jucam fotbal si, din greseala, i-am daramat sevaletul. Si cum mama ma invatase sa repar orice lucru pe care-l stric si sa nu stric ce lucru nu pot sa repar, m-am dus la dumnealui si i-am spus ca voi repara totul, ca parintii mei vor plati stricaciunile. Pictorul mi-a spus ca nu trebuie sa-i platesc, ci trebuie doar sa vin sa-l ajut. Si m-a <initiat> timp de cinci ani in arta lui", isi aminteste Sabo.
Astfel a invatat tot ce se putea despre pictura si arta; la cativa ani dupa incident, ajunsese sa castige bine din pictura, mai mult chiar decat parintii sai. "Mi-au placut intotdeauna banii. Pe mine aceasta boala a omenirii m-a ridicat. Copiii mei au fost printre primii din Romania care au avut calculator. Eu aveam cele mai bune vopsele si unelte. Dintr-o luna de zile, pictam pentru inima mea doar cateva zile, restul pictam pentru bani", sustine Marian Sabo.
In anii '80 realiza sculptura miniaturala, dar pentru ca a lucrat foarte mult sub lupa, prin 1988, vederea a inceput sa i se deterioreze. Pe atunci, realiza sculptura miniaturala in lemn rar, in fildes, in piatra, lucrari care erau bine platite si cautate. "In 1985-1986 castigam foarte mult. Existau pe atunci oameni cu bani care plateau foarte bine pentru astfel de lucrari. Ceea ce e important este faptul ca si atunci si acum am putut sa-mi aleg clientii".

Caini care se uita pe fereastra
Imediat dupa Revolutie, in primavara lui 1990 a avut de ales intre doua posibilitati: sa plece cu familia in Canada, unde fusese invitat sa conduca o scoala de sculptura miniaturala, sau sa-si deschida propria afacere. Si a ales a doua varianta. Banii pentru inceperea afacerii i-a obtinut vanzandu-si apartamentul cu patru camere. Pentru inceput a infiintat un depozit de lemne si apoi a inceput sa mestereasca dotari de gradina, casute pentru caini si pasari, chioscuri de vara, panouri decorative pentru flori.
"Ceea ce m-a ajutat foarte mult a fost ca am respectat termenele de livrare, am fost mereu alaturi de clienti, i-am sfatuit, iar daca am adaugat ceva a fost in favoarea acestora. Am reusit astfel sa atrag clientii de partea mea si fiecare mi-a adus apoi clienti noi", spune Marian Sabo.
Sabo a urmarit cum traiesc animalele, ca sa stie cum sa le construiasca adaposturile. Toti cunoscutii l-au ironizat atunci cand a construit casute cu ferestre, dar apoi au ramas uimiti cand au observat ca animalele nici nu mai ies din casa, pentru ca prefera sa se uita pe fereastra. Casutele pentru animale au tot felul de facilitati - pat, usa suplimentara pentru curatirea interiorului, geam termopan, pereti consolidati cu carton asfaltat sau sindrila bituminoasa. Lemnele folosite la constructii sunt aduse din Harghita si Covasna sau luate din magazinele din Bucuresti.
Pretul casutelor difera foarte mult in functie de materialele folosite, de model si de dotari. "Unele sunt scumpe, de peste zece milioane de lei, altele sunt ieftine, de cateva sute de mii, pentru persoane fara posibilitati materiale".

Concurenta din magazinele de bricolaj
In afara casutelor pentru animale, Sabo a avut si comenzi pentru alte articole din lemn pentru curte si gradina. Cea mai ciudata comanda de pana acum a fost pentru un closet cu scaun rotativ si biblioteca, dovada ca imaginatia clientilor cu bani depaseste deseori asteptarile cele mai bizare.
Cele mai cerute servicii, la ora actuala, sunt cele de decorare a curtii si a gradinii, construirea de casute pentru pasari, mozaic si vitralii. "Cererea de casute pentru animale este cam aceeasi; cei care au avut nevoie de casute pentru animale si-au cam luat pana acum si sunt asigurati pe ani buni. Noi cel mult putem sa le asiguram acestor clienti reparatiile, in cazul in care cainele este foarte jucaus si se apuca sa-si roada locuinta".
Marian Sabo spune ca in 13 ani de zile a invatat ce este lemnul si ca incearca sa se joace cu el. Cand este mai putin aglomerat cu munca, deseneaza modele pe care apoi le lucreaza in atelier. A construit si o casuta de pinguini, care imediat ce a fost expusa si-a si gasit cumparatorul.
Pentru anul acesta, Marian Sabo intentiona sa deschida un magazin de prezentare si sa realizeze o casa pentru o expozitie in Germania, dar din cauza incendiului si-a amanat planurile. In ceea ce priveste concurenta, exista mai multe firme care livreaza in special casute pentru caini, prin supermarketuri, pet shop-uri sau magazine de tip do-it-yourself. "Piata se construieste inca, dar pana la urma se va face selectia naturala; cine va face lucruri de calitate va rezista".
diana.sava@zf.ro