Programul cismelelor UE tinde sa devina un esec national de peste 200 mil. dolari

Guvernul lansa, in urma cu sase ani, programul "Alimentari cu apa la sate", pentru alinierea la standardele Uniunii Europene. Lucrarile au inceput insa abia din 2001. Dupa doi ani si o investitie de peste 260 de milioane de dolari, sute de localitati rurale au fost impanzite de cismele albastre.

La Iasi, de pilda, 20 de comune au fost incluse in program, fiind alocate 14 milioane de dolari (circa 600 de miliarde de lei). Insa, la nici o luna de la punerea in functiune a instalatiilor pentru a caror constructie au fost platiti bani grei, apa a fost oprita.

Cismelele au devenit obiecte decorative in sate, iar oamenii au revenit la sursa traditionala de apa: fantana din curtea casei.

Programul tinde sa devina un esec la nivel national. Ca la Iasi, si-n alte judete, precum Dolj sau Dambovita, zeci de instalatii sunt in acest moment inchise, administratiile locale negasind solutii pentru plata serviciilor de furnizare a apei.

Constantin Ichim, un taran la vreo 45 de ani din comuna ieseana Focuri, a auzit si el de Uniunea Europeana. Dar nici prin gand nu i-a trecut ca cismeaua albastra din fata casei este una din masurile de aderare la "standardele europene". Nu intelege nici de ce primaria s-a dat in ceasul mortii sa sape santuri si sa traga conducta cu apa potabila curenta pentru ca apoi sa opreasca toata instalatia.

"O luna a mers cismeaua. A fost bine. Am udat gradina, am facut mancare. Fasolele fierbeau mai bine decat cu apa de la fantana. Dupa aia nu a mai mers. Da' nu stiu de ce", spune Constantin Ichim din comuna ieseana Focuri.

1.000.000 $ pentru gaste

La marginea comunei Focuri, instalatia moderna de depozitare si pompare a apei construita cu o investitie de aproape un milion de dolari a devenit, de cateva luni, adapost pentru gastele satenilor. Motoarele au functionat cateva saptamani, pentru probe, insa doar atat.

"Anul trecut, in octombrie s-a finalizat lucrarea. Noi ne-am bucurat ca avem apa in sat, dar cand a venit prima factura de la RAJAC am suspendat cismelele. Pai de unde sa dam noi o suta de milioane de lei pe luna pentru plata apei?", se intreaba Vasile Barjoveanu, viceprimarul comunei.

Practic, primaria s-a trezit peste noapte administratorul unui sistem de 27 de cismele stradale. Cum apa pentru alimentarea acestora este furnizata de RAJAC Iasi, tot ceea ce se consuma trebuia platit.

"E ceva nou pentru omul de la tara care de cand se stie a luat apa gratis din fantana. E greu de convins acum ca trebuie sa plateasca apa de la cismeaua din fata casei. De aceea am preferat sa inchidem instalatia decat sa ne trezim cu datorii pe care nu l-am fi putut achita", a mai completat viceprimarul.

Cei din Focuri s-au obisnuit si cu cismelele albastre. "Pai nu folosesc la nimic. Sunt uscate. Au mers cateva saptamani si dupa aia le-au oprit, da' nu stim de ce", a spus Maria Popa, o femeie la vreo 50 de ani. Oamenii nu au habar ca ar trebui sa plateasca apa consumata. Iar daca ar fi asa, nu ar avea de unde. Maria este chiar iritata de o asemenea idee: "Ei na, acuma trebuie sa dau bani si pentru apa. si apoi de la cismea unul i-a mai mult, altul mai putin. De unde stiu eu cat consum? Sa le lase asa inchise".

Tot mai bine la fantana

La cinci kilometri de Focuri, comuna Coarnele Caprei are si ea cismelele ei. Doar ca aici, unele, cele din vale, inca functioneaza. "S-au stricat motoarele de hidrofor de cateva saptamani. Pentru cele de la vale nu e nici o problema pentru ca apa circula prin cadere, dar la cismelele din deal apa nu mai ajunge", a declarat viceprimarul Aurel Gheorghita.

Cat au sa functioneze si cele din vale, nu se stie. Primaria este deja restantiera cu 15 milioane de lei, bani pe care nimeni nu are idee de unde ar putea fi luati. "Noi nu avem prevazut in buget o asemenea cheltuiala. Deocamdata ne gandim la o solutie. Cred ca singura posibila ar fi sa strangem de la oameni, insa aproape sigur nu vom reusi. Oricum, in cateva zile vom opri toata instalatia, pentru ca in ritmul acesta ne inglodam in datorii", a completat viceprimarul.

In sat, unii mai isteti au inteles imediat cat de utile pot fi cismele albastre. La nici cateva zile de la darea in folosinta au intepat conducta si si-au dotat gospodoria cu apa curenta. "Am avut doua astfel de cazuri insa au fost depistati imediat. Culmea e ca lor li s-a parut un lucru normal. Confundau cismelele cu fantanile din curti si nu intelegeau ca apa trebuia platita", a marturisit Aurel Gheorghita.

Pentru construirea sistemului de distributie a apei din Coarnele Caprei au fost investite aproape 40 de miliarde de lei, cat bugetul comunei pe opt ani. "E bine, domnule, ca avem asa ceva. E mai usor decat sa scoatem apa din fantana. Dar sa stiti ca oamenii nu au bani sa plateasca. Cei bogati nu au decat sa-si traga apa in curte daca vor. Noi ne-om descurca ca si pana acum cu apa", spune Ioan Toderascu, un taran din sat. Acum, cei din Coarnele Caprei folosesc cele cateva cismele pentru a-si spala sapele si picioarele de noroi. Atat cat mai curge apa.

Europa vs Ceplenita

La Ceplenita, au fost investite pentru alimentarea cu apa a comunei 355.000 de dolari, adica vreo 12 miliarde de lei. si acolo sistemul a functionat o luna, pentru ca imediat primarul a dat dispozitie sa fie inchise vanele de teama sa nu se adune datorii. "A curs doar in perioada de proba, insa nu mai mult. Noi am facut niste calcule si, la pretul de 15.000 de metru cub de apa cu cat il cumparam de la RAJAC, ar fi trebuit sa platim lunar o factura de peste 80 de milioane de lei", a explicat primarul Cornel Matei, mandru ca pe peretele din spatele biroului sau sta agatat acum, pe langa steagul Romaniei, si cel al Uniunii Europene.

Sa includem si vacile la pausal?

Ideea aplicarii unui sistem de plata la comun pentru toata comuna este din start exclusa. Practic, asa cum sustine primarul, ar trebui luate in calcul de la numarul membrilor de familie, pana la cel al efectivului de animale din fiecare gospodarie, distanta pana la cea mai apropiata cismea sau suprafata de teren. "E foarte greu sa stabilesti cam cat ar consuma fiecare familie. si tot timpul este loc de discutii, ca ala a luat apa mai multa pentru ca are trei vaci, ca celalalt si-a udat gradina. si chiar si asa, daca intr-o luna nu platesc cativa, apa se opreste, si ce le spun la cei care au achitat facturile?", a motivat primarul.

Primaria din Ceplenita se pare insa ca a gasit solutia pentru exploatarea sistemului de distributie a apei. Mai exact, acesta va fi concesionat catre RAJAC, care ar urma sa realizeze racordari individuale la retea. "Fiecare om va putea astfel sa-si traga apa in curte. Vor fi instalate apometre si astfel va sti fiecare cat consuma. Deja sunt depuse 130 de cereri si in mod sigur pana la sfarsitul anului vor mai aparea", a precizat Cornel Matei. Pretul de racordare individuala a unei gospodarii se ridica la 2 milioane de lei, din care 1,3 milioane lei sunt necesari pentru achizitionarea de materiale iar 700.000 pentru autorizatii. Acesta poate creste cu cateva sute de mii de lei in functie de distanta gospodariei fata de conducta de alimentare cu apa.

"Speram ca la toamna sa dam drumul la apa. Cismelele vor fi insa dezafectate. In mod sigur, niciodata nu va curge apa prin ele", a incheiat primarul din Ceplenita.

Programul "alimentarea cu apa la sate" lansat de Guvern este unul absolut necesar pentru o tara cu pretentii europene. Practic, pentru UE e de neconceput ca o comunitate sa se alimenteze cu apa din fantani in secolul XXI. De la pretentiile europenilor insa pana la dorinta lui badea Ion dintr-o comuna ieseana e distanta, probabil, de zeci de ani de civilizatie, bani si mentalitate.

Un esec la nivel national?

Programul "alimentarii cu apa la sate" tinde sa devina un esec la nivel national. Investitia de 260 de milioane de dolari, realizata prin intermediul unui imprumut de la firma israeliana Solel Boneh - aceeasi care efectueaza si lucrarile in toata tara - nu a facut altceva decat sa instaleze cismele cu rol decorativ in toate satele. In judete ca Dambovita, Dolj sau Iasi, zeci de instalatii sunt in acest moment inchise, administratiile locale negasind solutii pentru plata serviciilor de furnizare a apei.