"Cand sunt lupte pe strada", fondurile mutuale straine investesc in obligatiunile emise de irakieni

Pentru investitorii cu inima tare plasamentele in Irak aduc castiguri mari.

Fondurile mutuale fac parte dintre investitorii care, fara a face public acest lucru, se orienteaza inspre achizitionarea unor pachete de obligatiuni din cele scoase la vanzare de catre Guvernul irakian luna trecuta, scrie Financial Times. Vanzarea obligatiunilor in valoare de 2,8 miliarde de dolari (2,3 miliarde de euro) face parte din planul de achitare a datoriilor lasate de Saddam Hussein. Motivul pentru care fondurile mutuale straine se arata interesate de achizitionarea acestor obligatiuni este acela al beneficiilor pe care le vor obtine din resursele naturale pe care le detine Irakul.

Grupul T. Rowe Price Group din Baltimore a alocat aproximativ 16 milioane de dolari din cele 558 de milioane de dolari disponibile pentru astfel de tranzactii achizitionarii unor pachete de obligatiuni in Irak.

Standish Mellon Asset Management din Boston a alocat aproximativ 2 milioane de dolari in acelasi scop. Banii sunt distribuiti in diverse fonduri mutuale, ale caror nume nu au fost facute publice, dar ale caror active se ridica la peste 400 de milioane de dolari.

Grupurile financiare ING si Merrill Lynch si-au manifestat interesul referitor la aceasta problema, in cadrul unei retele electronice, destinate exclusiv brokerilor. Nu se stie inca daca firmele in cauza erau interesate de achizitionarea unor obligatiuni sau doar doreau sa afle mai multe informatii. Atat reprezentantii firmei Merrill Lynch, cat si cei ai grupului ING au refuzat sa faca orice comentariu in acest sens.

"Avand in vedere situatia actuala din Irak, este de inteles de ce firmele evita sa discute despre tranzactiile pe care le fac", declara John Peta, manager in cadrul firmei Standish Melon.

Interesul care se manifesta in momentul de fata pentru Irak evidentiaza lacomia unora dintre managerii fondurilor mutuale pentru zonele care detin resurse si care pot atrage investitorii catre aceste piete, care pana acum au facut parte dintr-un segment de nisa. In ultimii trei ani, acest tip de fonduri au avut randamente anuale de 36%, conform datelor specialistilor. Investitorii au alocat acestor fonduri anul trecut 10,1 miliarde de dolari, de doua ori mai mult decat in 2003, sustin analistii.

Locuri care pana acum erau considerate exotice si nu erau luate in considerare de catre investitori au inceput sa devina din ce in ce mai atragatoare pentru acestia.

Este cazul Nigeriei, Kazahstanului, Libanului sau Serbiei. Foarte putine tari se afla in situatia de a nu avea nici un potential pentru investitori. "Daca detine perspectiva vreunui beneficiu, cu siguranta ca tara respectiva nu va fi evitata de catre investitori", spune Don Phillips, director la compania de cercetare Morningstar.

Noile obligatiuni irakiene, care nu au fost evaluate inca de principalele agentii de rating, pot fi platite pana in 2028, cu o rata anuala a dobanzii de 5,8% in dolari. In urma ultimelor conflicte violente dintre suniti si siiti, valoarea de piata a obligatiunilor a scazut semnificativ.

Multe tari au scos la vanzare pachete de obligatiuni, pentru a se putea reechilibra in urma conflictelor sau crizelor economice care le-au zdruncinat.

In Brazilia acest proces, initiat in timpul crizei economice din 2000, a inceput sa aiba rezultatele asteptate in 2003. In Argentina, insa, investitorii au fost pusi in 2001 in fata unei pierderi de 103 miliarde de dolari, cu efecte negative asupra propriilor actionari.

Specialistii prefera sa introduca Irakul intr-o categorie diferita de cea a tarilor care au adoptat strategii asemanatoare pana acum.

Arijit Dutta, analist, comenteaza ca situatia in Irak este imprevizibila si investitorii nu pot merge la sigur. Totul depinde de ceea ce se va intampla dupa retragerea trupelor americane de pe teritoriul irakian.

Intr-adevar, investitorii individuali nu se grabesc sa achizitioneze obligatiuni in Irak. Astfel, Jones Cavanaugh, un radiolog in varsta de 50 de ani din Pinetop, Arizona obisnuieste sa faca investitii pe piete ca Vietnam, Thailanda sau Coreea. Cu toate acestea, el afirma ca ezita sa intre pe piata irakiana, intrucat este foarte imprevizibila.

Un alt aspect care influenteaza investitorii este faptul ca Irakul este o tara in care pericolul te pandeste la tot pasul. De aceea, pentru a incheia o tranzactie, oficialii se intalnesc de obicei in afara granitelor tarii, in state precum Iordan, de exemplu.

Irakul incearca sa-si plateasca datoriile actuale si sa iasa de sub stigmatul de paria al pietelor internationale de capital, stigmat pe care il poarta de la inceputul primului razboi din Golf, din 1991.

Anul trecut a reprezentat un inceput bun pentru Irak in acest sens, in conditiile in care 19 state, printre care SUA, Japonia, Rusia si statele europene au hotarat sa renunte la 80% din datoria in valoare de 38,9 miliarde de dolari, pe care Irak o avea fata de ele. Irakul mai avea insa datorii de 14 miliarde de dolari, atat fata de persoane fizice, cat si fata de companii. Aceste datorii fusesera facute de catre Saddam Hussein.

In urma negocierilor cu consilierii financiari ai grupurilor J.P. Morgan Chase si Citigroup au oferit creditorilor obligatiuni in valoare de 2,8 miliarde de dolari. Acestia nu au fost satisfacuti de oferta primita si, in consecinta, au scos aceste obligatiuni la vanzare.

Irak ar putea deveni o tara foarte bogata, in conditiile in care vor aparea rezultatele scontate, considera John Peta si Mike Cornelius de la T. Rowe Price.

De asemenea, acestia spun ca daca situatia din Irak se va stabiliza, tara va obtine suficiente venituri din resursele de petrol, pentru a-si acoperi datoriile. S-a demonstrat ca Irakul detine rezerve de petrol de peste 115 milioane de barili, situandu-se pe locul trei in lume, dupa Arabia Saudita si Iran.

Desi SUA nu au oferit si nici nu au promis sa ofere vreo garantie in ceea ce priveste obligatiunile din Irak, John Peta spune ca Statele Unite au tot interesul sa sprijine Irakul din acest punct de vedere.

Pana acum Arabia Saudita, Kuweitul si China nu au renuntat la pretentia de a li se returna datoriile pe care Irakul le are fata de ele (40, 20, respectiv 15 miliarde de dolari).

Cu toate acestea, John Peta preconizeaza ca in curand aceste state se vor alatura celor care au optat pentru reducerea datoriilor statului irakian. De asemenea, in viitorul apropiat, dezvoltarea statului va fi impulsionata de investitorii din Orientul Mijlociu.

In urma unei conferinte telefonice pe care reprezentantii J.P. Moragn au avut-o cu unii investitori si cu Ali Allawi, ministrul irakian de finante, acesta din urma a declarat ca veniturile din petrol au fost mici, intrucat tevile de forare au fost avariate.

De asemenea, au fost ridicate intrebari privitoare la capacitatea Irakului de a-si plati datoriile curente. "Conform preconizarilor pe termen mediu, statul irakian se va stabiliza suficient pentru a-si putea onora obligatiile pe care le are.