"De fiecare data cand vin aici, vad ca Romania se schimba", spune creatorul pantofilor "care respira"

Pentru ca nu mai suporta caldura din desertul Nevada, acum aproape zece ani italianul Mario Moretti Polegatto si-a gaurit talpile pantofilor. Ideea acestor "gauri" s-a transformat in Geox, "pantoful care respira" si s-a vandut in 2003 cu 264 milioane de euro, devenind una din cele mai ravnite tehnologii ale momentului. Lucrurile nu au stat insa asa din capul locului.

"Sunt un inventator", se prezinta presedintele Geox, la aproape o ora de la coborarea din avionul privat, care l-a adus la Bucuresti.

Cam o data pe luna, italianul din Treviso vine in Romania, unde isi viziteaza fabrica de pantofi de la Timisoara, pe care a inaugurat-o in urma cu aproape cinci ani si in care a investit 30 de milioane de euro. Este cea mai mare fabrica Geox din lume aflata in proprietatea directa a companiei.

Polegatto poarta un sacou cu umeri pe a caror cusatura sunt niste gauri abia perceptibile. "Este un prototip", explica el. "Mai am alte 35 de brevete in centrul nostru de cercetare, o parte dintre ele sunt tinute secrete. Acestea vor constitui viitorul succes al Geox".

Tehnologie testata la NASA

Cand si-a gaurit pantofii in desert trebuie sa se fi simtit precum Arhimede in baie, dar in loc sa strige "Evrika", Polegato a incercat sa-si vanda ideea unora dintre cele mai importante companii din lume in industria incaltamintei. Unul cate unul, adidas, Nike, Reebok sau Fila, au trantit usa in nasul italianului atunci in varsta de 42 de ani, catalogandu-l drept excentric.

"Unii m-au intrebat daca am o diploma universitara in buzunar, iar altii mi-au zis 'de ce nu faceti pantofii pentru voi?' Chiar nu-i inteleg", marturiseste nonsalant Polegato. "Nu ii inteleg, pentru ca e usor sa intelegi si sa explici. Aceasta este o solutie simpla pentru toata lumea", adauga el.

"Era un moment destul de dificil de a face afaceri in Italia si in Europa, in general. Intervenise deja globalizarea, frontierele s-au deschis tot mai mult. Ne aflam in era computerelor, toti oamenii incep sa gandeasca la fel, gusturile, alimentatia, cultura se uniformizeaza si exista o singura maniera de a face business in toata lumea, in care toti intreprinzatorii din lume trebuie sa se comporte la fel", adauga el. "In aceste conditii, investitorii sunt nevoiti sa-si concentreze afacerile, sa se mute acolo unde mana de lucru e mai ieftina".

Dupa trei ani de batut pe la diverse usi, Polegato a luat decizia sa fabrice pantofi pe cont propriu. Pentru tehnologia sa, pe care a testat-o la NASA, Polegato a ales numele Geox de la geo (pamant) si litera 'x', simbolul tehnologiei.

Dincolo de gauri, tehnologia Geox presupune o membrana fabricata dintr-o materie microporoasa care are capacitatea de a absorbi transpiratia si de a o elimina prin talpa perforata. Astfel, piciorul sta uscat, iar apa nu patrunde din afara. Initial, aceasta tehnologie se aplica numai cauciucului, iar ulterior a fost aplicata si pe pielea naturala si, ulterior, si pe haine.

Tehnologia de fapt este atuul pe care mizeaza Geox in toate comunicarile sale. Nu foloseste reclame creative, dar 10% din vanzarile companiei reprezinta bugetul de marketing.

"Ba chiar un ziar german a scris, la un moment, dat ca reclama la Geox este cea mai urata reclama care s-a facut vreodata", spune Polegato, amuzat.

Din toate prezentarile companiei nu lipseste talpa asemanatoare unui fier de calcat care scoate aburi, cu explicatiile aferente.

Fie ca Polegato o recunoaste sau nu, in ultima vreme produsele sale si-au adaptat in ultima vreme discursul de comunicare cu oameni frumosi, goi ce-i drept, tocmai pentru a scoate in evidenta incaltamintea. Ba chiar, in cazul copiilor, compania a creat un personaj care poarta numele Geox si care aduce cu creatorul lor.

Nu poti da 300 de euro pentru pantofi insalubri

"Prima mea problema era nu sa cumpar o fabrica, ci aceea ca voiam sa devin numarul unu in pantofi. Era un vis, dar nu aveam capacitatea necesara", spune el.

Unul din primele lucruri pe care le-a facut a fost sa se inconjoare de cinci manageri din zona Treviso. Cu totul, erau sase, iar astazi sunt 5.000.

"Reteta noastra se bazeaza pe faptul ca lucram in grup, nu exista un 'padre-padrone' care sa controleze tot si cred ca este un model mai mult american decat italian", afirma Polegato. "In plus, noi avem nu o fabrica, ci o intreaga tehnologie. Investim anual 3% din cifra de afaceri in cercetare si dezvoltare, iar la centrul nostru de cercetare de la Montebelluna, avem 300 de persoane care studiaza miscarea caldurii in corpul uman".

In fiecare an, la centrul de cercetare vin 20 de tineri cu potential si idei din toata lumea. Anul trecut, au fost primite trei milioane de cereri de acceptare.

"Ne aflam intr-o era noua. E de neconceput sa dai 300 de euro pe o pereche de pantofi insalubra", crede Polegato. "Sigur, se mai facusera si inainte incercari similare, dar cu un sistem care permitea aerisirea prin fata, or 90% din caldura se afla dedesubt si numai 5% in sus".

Locul 4 in lume

Compania sa ocupa astazi locul patru pe piata pantofilor, la concurenta cu Clarks, Timberland si Ecco. Dar presedintele ei spune ca ambitia sa este aceea de a fi primul de pe piata.

Piata mondiala a pantofilor se ridica la 240 de miliarde de euro, din care 40% o reprezinta pantofii sport.

"Noi suntem pe piata 'brown shoes', dar probabil ca in viitor vom intra si noi pe piata incaltarilor sport", a afirmat el.

Piata pe care activeaza Geox se ridica la 13,3 miliarde de euro. In Italia, compania are o cota de piata de 15%, iar tinta sa este o crestere anuala de 11-15% pe an, astfel incat sa ajunga la 30% din piata.

Din decembrie anul trecut, 29% din actiunile companiei sunt cotate la Bursa italiana din Milano, ajungand la o capitalizare de 320 milioane de euro. Majoritatea investitorilor sunt fonduri de investitii americane sau britanice.

Tinerii vor ca lucrurile sa se miste mai repede

De anul trecut, compania si-a deschis primul magazin de sine statator in Bucuresti, la Plaza Romania, in regim de franciza. Franciza este detinuta de compania Otter Distribution.

Cand vine in Romania, Polegato participa la intalniri cu politicieni romani, cu autoritatile locale si participa la intrunirile consiliului administrativ al bancii italiene Unicredit, la a carei intrare pe piata romaneasca a contribuit. In calitate de consul onorific al Romaniei in Italia, spune ca incearca sa-i convinga pe italieni sa investeasca in Romania.

"De fiecare data cand vin aici, vad ca Romania se schimba. In orice caz, oamenii, si mai ales cei tineri, nu au rabdare, vor ca schimbarile sa fie rapide. Vor sa intre in Europa, vor sa adere la euro, vor stilul de viata european. Inteleg ca acesti oameni sunt nerabdatori, dar mai intai trebuie puse bazele. Italia, Franta, Germania au o istorie democratica indelungata", spune el.

"Nu e usor sa vinzi un vin romanesc in restaurante italiene"

Ca om de afaceri Polegato isi daduse masura prin vanzarile de 18 milioane de sticle de vin anuale. Desi a intrat in afaceri cu pantofi, Polegato nu a uitat de cele cu vin. Spune ca a gustat vinurile romanesti si apreciaza Premiatul si "un vin rosu", al carui nume nu si-l mai aminteste. Dar pana ca vinurile romanesti sa scoata capul in lume drumul e lung, crede el.

"Vinurile italiene sunt celebre in lumea intreaga pentru ca reprezinta un suport pentru bucataria italiana. E usor sa vinzi vin italian alaturi de ulei de masline si paste. Vinurile romanesti nu sunt celebre in lume. Mai intai trebuie investit in piata", spune Polegato.

"In opinia mea, vinul romanesc e foarte bun si stiu ca multi producatori de vinuri din Australia, UK, Germania, au investit in acest domeniu. In viitor, cred ca este un domeniu interesant pentru investitorii italieni. Dar problema este originea vinurilor, nu e usor sa vinzi un vin romanesc in restaurantele italiene. Dar cred ca in viitor acest lucru e posibil". claudia.covaci@zf.ro