Sa mai spuna cineva ca nu stim sa ne orientam dupa soare

Amintirea neplacuta a campaniilor de economisire cu orice pret a curentului electric, din anii '80, a compromis pentru multi romani ideea de sursa alternativa de energie. Fie ca e vorba de generatoare eoliene, de panouri solare, de biomasa ori de alte sisteme neconventionale, eficienta lor e din start pusa la indoiala, iar promotorii lor sunt considerati nerealisti. Totusi, discutiile din ultima vreme despre posibilitatile de a descentraliza furnizarea energiei electrice si termice au trezit din nou interesul pentru sursele independente de energie. Institutii care pana acum au functionat intr-un anonimat aproape deplin au prins glas, iar firme ce pana acum aveau alt obiect de activitate au gasit de cuviinta sa-si includa in oferta comerciala niste articole destul de insolite: panourile solare.
La ce slujeste insa un panou solar? Pe de o parte e vorba de instalatiile (colectoarele) termice solare, utilizate pentru incalzirea apei potabile si, eventual, pentru incalzirea locuintei. De-a lungul unui an, aceste instalatii pot livra 30-60% din energia necesara pentru incalzirea apei calde de consum; unii specialisti sustin ca un metru patrat de suprafata colectoare poate sa economiseasca pana la 50 de litri motorina pe an. Pe de alta parte exista modulele fotovoltaice, care realizeaza conversia directa a energiei radiatiei solare in energie electrica prin intermediul celulelor solare, fara poluare sonora si fara emisie de gaze poluante in atmosfera. Cu cat mai multe celule solare compun modulele fotovoltaice, cu atat mai mare e randamentul instalatiei. Curentul continuu produs e transformat in curent alternativ cu ajutorul unui transformator si apoi inmagazinat in reteaua electrica nationala.
Initial, astfel de sisteme au fost folosite la echiparea satelitilor. In ultimii 20 de ani insa, sute de mii de sisteme fotovoltaice au fost instalate in lumea intreaga, in orase mici si sate din zone izolate, unde introducerea unui astfel de sistem s-a dovedit a fi mai rentabila decat conectarea la reteaua electrica. Astfel de sisteme au fost folosite in domenii precum pomparea apei, electrificarea unor localitati izolate, gestionarea rezervelor de apa, dar si la aparate de taxat pentru parcari sau in industria telecomunicatiilor.
Totusi, piata lor reprezinta doar un procent foarte mic din piata sistemelor independente de generare a energiei, din cauza lipsei de informatie a potentialilor utilizatori. In tari ca Germania sau Japonia insa, unde preocuparea pentru sursele alternative de energie e o prioritate, guvernele au insa programe de informare a populatiei si de credite avantajoase pentru cine isi echipeaza casa cu panouri solare.

Concurenta furnizorilor traditionali
In Romania, in cadrul Institutului de Cercetare si Proiectare pentru Automatizari (IPA) a fost creat in 1994 Departamentul de Surse pentru Energie Regenerabila, a carui activitate este concentrata asupra tehnologiilor fotovoltaice si a surselor de energii "curate", precum energia solara, termica si fotovoltaica, dar si energia eoliana ori cea a biomasei. Silvian Fara, seful Departamentului de Surse de Energie Regenerabila de la IPA, considera ca rentabilitatea sistemelor fotovoltaice nu este cunoscuta de potentialii utilizatori din Romania, multa lume continuand sa creada ca sistemele fotovoltaice nu functioneaza decat in lumina solara intensa, ca tehnologia ar fi prea sofisticata sau prea scumpa.
In prezent, IPA se afla intr-un proces de reconstructie, s-a privatizat, dar - spune Silvian Fara - din cauza lipsei de interes la nivel guvernamental, activitatile institutului s-au restans foarte mult. "Majoritatea proiectelor se realizeaza din fonduri de la Uniunea Europeana. In toate celelalte tari, inclusiv cele vecine, utilizatorii de astfel de sisteme primesc subventii din partea autoritatilor; in Romania un astfel de sprijin nu exista. Mai mult decat atat, energia fotovoltaica este considerata un concurent pentru Electrica, a carei pozitie oficiala este sa nu se faca absolut nimic in domeniul fotovoltaic", considera Fara.
La noi sunt inca foarte putine instalatii solare moderne, toate realizate cu scop demonstrativ. De exemplu, in 1996, IPA a realizat la Vidra o instalatie solara demonstrativa, care poate asigura necesitatile de electricitate si de apa ale unei ferme din Campia Romana, in cadrul unui proiect cu finantare internationala. In urma cu cativa ani, o firma de echipamente fotovoltaice din Germania s-a oferit sa sprijine un proiect de electrificare a sase localitati din Romania, prin intermediul unui program al guvernului german, prin care costurile echipamentelor erau sustinute in proportie de 80%. "Era vorba despre sase localitati de pe Valea Cernei, 18 gospodarii, o scoala si o biserica, unde oamenii traiau ca in comuna primitiva. Noi am facut proiectul, iar filiala RENEL din Resita, beneficiarul, a realizat un studiu de fezabilitate", isi aminteste Silvian Fara.
Pana la urma, dupa multe tergiversari, de proiect s-a ales praful, spune el, pentru ca filiala RENEL trebuia totusi sa asigure cheltuielile de proiectare si instalare a echipamentelor. "Dupa multiple sedinte si analize, specialistii RENEL au ajuns la concluzia - dupa parerea mea, cu foarte mult cinism - ca solutia cea mai buna ar fi ca oamenii sa fie stramutati din satele respective sau, in ultima instanta, sa-si cumpere fiecare un generator Diesel cu motorina".
La ora actuala, in Romania exista circa 300 de localitati izolate, fara acces la reteaua electrica. "A fost o discutie pe tema asta in urma cu doua saptamani cu Electrica, dar autoritatile au ajuns din nou la concluzia ca nu exista decat cele doua posibilitati mentionate mai sus. Nu a fost luat in calcul ca macar un procent de 10% din aceste localitati sa fie electrificate prin intermediul surselor de energie neconventionale", spune Silvian Fara. In conditiile Romaniei, mai spune el, acest tip de instalatii de sine statatoare se justifica, pentru ca sunt zone in care mergi zeci de kilometri pana sa dai de reteaua electrica. "Daca o instalatie este facuta la 5 km de retea, pretul se justifica imediat".
Tot cu cativa ani in urma, sursele de energie regenerabila au atras atentia si marilor companii. "Compania Mobifon a facut la un moment dat vreo sase instalatii si cea mai mare dintre ele functiona cam in proportie de 70% pe energie fotovoltaica si eoliana. Nu au fost multumiti, considerau ca solutia ar fi rentabila la 90%, dar un procent mai mare presupune supradimensionarea sistemului si costuri foarte mari", spune Fara.

Institutii si proiecte sunt destule
Din 1993, in Romania exista si o Agentie Nationala pentru Energie Solara si Regenerabila (NARE), organizatie non-guvernamentala, non-profit, care isi desfasoara activitatea sub egida Academiei Romane. Presedintele NARE, profesorul Laurentiu Fara, spune ca la ora actuala organizatia are cateva proiecte europene aprobate. "Unul dintre acestea, proiectul Leonardo da Vinci, isi propune sa dezvolte instrumente de training pentru informarea posibililor utilizatori si a factorilor de decizie pe plan local, cu privire la toate sursele de energie regenerabila".
Un alt proiect, Altener, se refera la informarea tinerilor si a profesorilor in scoli asupra problematicii energiilor regenerabile. "Este foarte important sa se dezvolte de la o varsta cat mai frageda acest mod de abordare, pentru a intelege in perspectiva importanta lor. In tari precum Australia sau Canada, care nu au un potential foarte ridicat de astfel de surse de energie, constientizarea la nivel de individ este foarte puternica si de aceea si rezultatele care se obtin sunt importante". In Romania insa, multi isi amintesc cu neplacere de zecile de mii de metri patrati de panouri solare instalate in anii '80, ca urmare a unei comenzi politice, afirma Fara. "S-a mers atunci pe ideea ca totul trebuie sa fie cat mai ieftin, asadar solutiile tehnice nu erau dintre cele mai bune, dupa care, pentru ca erau <ale tuturor>, au fost lasate de izbeliste".
La ora actuala, incercarile de promovare a energiilor neconventionale in Romania sunt inca foarte timide, crede Laurentiu Fara. Nu exista entuziasm din partea factorilor de decizie la nivel central fata de aplicarea legislatiei europene in domeniu ("formal, toata lumea este de acord, dar cand vine vorba de cifre, autoritatile incep s-o scalde"). In tari precum Germania sau Danemarca, energia eoliana este considerata chiar un business rentabil, mai spune el. "Legislatia este extrem de incurajatoare si cei care produc astfel de energii nu trebuie neaparat sa le utilizeze ei insisi - pot sa le vanda mai departe retelei nationale de energie".

Ce spun vanzatorii de panouri
Infiintata in 1998, cu sediul la Brasov si reprezentante zonale la Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara, Viessmann Romania produce in prezent instalatii solare cu panouri colectoare Vitosol la trei nivele de tehnologie, standard, mediu si high-tech - Vitosol 100, 200 si 300, pe care le comercializeaza printr-o retea de dealeri, spune consultantul tehnic al companiei, Ion Burchila.
Din cifra de afaceri a Viessmann, ponderea vanzarilor de panouri solare este mica, dar exista solicitari din partea clientilor in special pentru Vitosol 200 si 300, care au o eficienta foarte mare. Conform lui Burchila, cel mai bine vandut la ora actuala in Romania este Vitosol 300. In timp ce Vitosol 100 prepara pana la 50 de litri de apa calda menajera pe zi pe metrul patrat de panou instalat, Vitosol 200 si 300 ajung sa prepare pana la 150 de litri si pot functiona si in anotimpurile de tranzitie.
Utilizarea unui astfel de sistem poate duce la o economie de 50-60% din energia necesara prepararii apei calde pentru o casa cu una sau doua familii, iar efectul economiei de combustibil este, conform specialistilor Viessmann, scaderea emisiilor de substante poluante cu circa 0,75 tone de dioxid de carbon pe familie pe an. "Eu sunt un fan al acestor sisteme, pentru ca au cea mai mare productivitate de apa calda menajera la o suprafata mai mica de panouri instalate si reprezinta varianta cea mai economica", spune Ion Burchila.
Desi investitia intr-o instalatie solara se amortizeaza foarte repede - energia castigata nu costa nici un ban, iar cheltuielile de intretinere sunt absolut neglijabile - fata de Germania, unde oricine isi permite sa-si instaleze panouri solare datorita subventiilor acordate de guvern, pentru romanii cu venituri medii aceste panouri pot parea scumpe. Vitosol 100, sistemul clasic de la Viessmann, in varianta de 1,7 mp costa 550 de euro, fara TVA, iar in cea de 2,5 mp, 700 de euro. Vitosol 200 este produs in trei variante, de 1 mp, 2 si 3 mp - cel de 2 mp costa in jurul a 1.350 de euro, in timp ce variantele de 2 mp si 3 mp ale Vitosol 300 costa 1.750 si respectiv, 2.500 de euro. 

Reclama: sediul propriei firme
Unele firme private care si-au extins activitatea la domeniul panourilor solare au inceput prin a verifica eficienta acestora pe pielea propriilor angajati, care lucreaza in sedii incalzite cu energie solara. La sediul firmei Alfa Bit, de pilda, o cladire de 1.200 de metri patrati in care lucreaza 60 de persoane, directorul Ioan Afendulis a montat in urma cu o luna de zile un colector solar pentru energie termica, care, spune el, i-a redus consumul de gaze la jumatate. "Instalatia merge foarte bine si chiar in conditiile de -10 grade Celsius. In zilele cu soare am reusit sa crestem temperatura apei calde la nivel de 20-30 de grade". Dupa estimarile sale, in luna martie va reusi sa-si decupleze complet cladirea de la gaze.
Alfa Bit se ocupa cu comertul cu echipamente de telecomunicatii, radiocomunicatii si electronica, dar de curand a inclus si panourile solare in oferta. Cea mai simpla instalatie solara, in masura sa genereze apa calda menajera doar pe timpul verii pentru o familie formata din 2-3 persoane, pentru un consum standard de 50-80 de litri de persoana pe zi, costa in jur de 300 de euro. "Daca se doreste folosirea instalatiei si pe timp de iarna, sistemul solar trebuie conectat la centrala termica pe gaz existenta, iar pretul este de zece ori mai mare", spune Afendulis.
In opinia lui, generarea de curent electric cu ajutorul soarelui nu este "populara" la noi pentru ca energia conventionala este foarte ieftina ("la nivelul actual de 7-8 centi pe kilowatt, timpii de amortizare a unei instalatii fotovoltaice ar ajunge la 20-30 de ani"). In Romania suntem foarte departe de ceea ce se intampla in lume in acest domeniu, orice preocupare pentru reducerea consumului energetic fiind taxata drept ecou al regimului ceausist, unde economia de energie insemna intreruperea arbitrara a curentului electric in orase si reducerea programului TV la doua ore pe seara.

In fine, piscinele
Pentru Mircea Vladescu, managerul companiei Vlamir, al carei obiect principal de activitate exclusiv a fost pana nu de mult comertul cu articole de birotica si papetaria, viitorul va fi al energiilor regenerabile sau nu va fi deloc. Inginer electronist de formatie, cu un hobby pentru problemele legate de energie si de economisirea acesteia, el si-a instalat anul trecut pe cladirea sediului Vlamir sase panouri solare. Din luna august a anului trecut, cand a incheiat testarea si formalitatile de omologare, oferta firmei cuprinde atat sisteme de incalzire cu energie solara Ikarus, care pot fi utilizate vara la prepararea apei calde menajere, iar iarna pot fi utilizate ca rezerva de apa calda in sistemele de incalzire care echipeaza cladirile, cat si panouri OKU pentru incalzirea solara a piscinelor.
Incalzirea unei piscine cu energie conventionala presupune costuri ridicate si polueaza, explica Vladescu, iar o piscina neacoperita, fara incalzire nu poate fi folosita decat doua luni pe an. "Incalzirea piscinelor se realizeaza cel mai bine cu energie solara, deoarece nu este nevoie de temperaturi ridicate, ci de cantitati mari de apa incalzita, iar acest sistem lucreaza cu debit mare la nivel de temperatura scazuta", spune el. Orientativ, in timp ce pretul unui panou solar de 2 metri patrati pentru cladire, care livreaza in jur de 1,5 kilowati/ora, ajunge la 500 de euro, pretul unui panou din PVC pentru incalzirea apei din piscina este de 100 de euro.
Sistemul Ikarus este realizat in doua variante, ambele compacte: varianta pentru preparat apa calda menajera si o alta, care adauga acestei functii cea de tampon pentru incalzire in sezonul rece. Increzator in potentialul acestei afaceri, Vladescu considera, totusi, ca sistemele solare sunt deocamdata greu de vandut. "Pe de-o parte, aceste sisteme nu sunt cunoscute - sau daca sunt, multi le asimileaza cu cele instalate in anii '80, iar pe de alta parte este vorba de pret, care e destul de ridicat". 
Conform datelor comunicate la sfarsitul anului trecut de Consiliul European pentru Energie Regenerabila (EREC) cu privire la colectoarele solar-termale, in 2000 capacitatea totala instalata in Europa a fost de 10,9 milioane de metri patrati, din care 3,3 milioane de metri patrati au fost instalati in Germania, urmata de Grecia, Austria si Franta. Pentru aplicarea planului de actiune comunitar de promovare a surselor de energie regenerabile (Cartea Verde), Comisia Europeana a propus in aprilie 2002 un nou program multianual pentru perioada 2003-2006, cu un buget de 215 milioane de euro. Intr-un raport realizat de organizatia ecologista Greenpeace, impreuna cu Asociatia Europeana a Industriilor Fotovoltaice (EPIA) se afirma ca pana in 2040, o patrime din necesarul energetic global ar putea fi satisfacut prin sursele de energie solara.
cecilia.stroe@zf.ro