Sunt primii "capsunari" la ei acasa

Cativa tarani bihoreni intorc pe dos povestea "capsunarilor" romani plecati peste hotare, facandu-si in satele lor propriile plantatii de unde exporta capsune.

Cand zice ca vrea sa influenteze piata europeana a capsunelor si ca va face din Bihor o livada a Europei, nimic nu-i mai usor decat sa-l iei drept un nebun. Abia cand iti desfasoara in detaliu scheme tehnice si financiare realizezi ca indrazneala lui e indreptatita: Florian Borodan a inceput sa cultive capsune abia de un an, dar face deja export din Belgia pana in Kuweit.

Si nu se opreste aici. A adunat 16 tarani care i-au urmat exemplul si chiar i-a dus in Italia pentru a vedea pe viu agricultura de inalta clasa si, intorsi acasa, sa o faca intocmai ca la carte.

In 1990, la 35 de ani, Florian Borodan era primul bihorean implicat in afaceri cu ciuperci, copiind modelul unui italian din zona Alesdului. Pana atunci, nu adunase decat experienta legumelor cultivate intr-un solar.

Capsunaritul l-a prins anul trecut, in timp ce analiza cu unul dintre partenerii italieni, Flavio Bernardo, concurenta apriga a celor 200 de firme care fac ciuperci in judetul Bihor.

Atunci, italianul i-a prezentat o alternativa pe cat de ademenitoare, pe atat de lipsita de noima, cel putin aparent. In conditiile in care zeci de mii de "capsunari" romani iau anual drumul Spaniei si Italiei, Flavio ii propu-nea sa cultive capsune aici, in Romania. "Ini-tial am refuzat, dar m-a tocat pana m-a convins", spune intreprinzatorul.

In scurt timp, primii 200.000 de stoloni (rasaduri de capsuni) intrau in tara la Bors, cu destinatia firma Boro Eco Fruct din Tinaud. "Sunt de cel mai bun soi, rodesc timp de trei ani si dau o recolta anuala de pana la 54 de tone la hectar."

Investitia din primul an este in medie de 10.000 de euro pentru fiecare hectar, in aceasta suma fiind inclusa valoarea rasadurilor si a tratamentelor, precum si manopera pentru plantare, intretinere si recoltare. Prima recolta aduce un profit de circa 40.000 de euro, iar a doua si a treia de cate 50.000 de euro, deoarece in ultimii doi ani nu mai este necesara decat mentinerea plantatiei si recoltarea fructelor.

Borodan si-a inceput noua afacere negociind un privilegiu pe care firma italiana Salvi Vivai, lider mondial in productia de stoloni, nu il mai acordase nimanui: plata rasadurilor abia la recoltare, si nu in bani, ci in fructe. Ba, in plus, pe langa acest "credit" de peste 700.000 de euro, a obtinut si dreptul de a fi singurul distribuitor din Romania al stolonilor marca Salvi.

Neavand destul pamant, el a luat in arenda, pe 10 ani, o livada de 38 de hectare paraginita inca de la revolutie. A defrisat-o, nivelat-o si imprejmuit-o, iar apoi a pus rasaduri pe cinci hectare. Totul fara sa se abata de la regulile italienilor, chiar daca si-a contrariat propria familie.

Amplasarea plantatiei langa drumul care leaga Oradea de Cluj a fost cea mai buna reclama si, curand, Borodan si-a gasit nu numai cumparatori (cum ar fi lanturile de magazine Artima si Selgros), ci si noi prozeliti. Primul a fost oradeanul Adrian Campan. Acesta si-a facut repede socotelile: "Porumb puteam culege pana la 5.000 de kilograme la hectar si-l vindeam cu cateva mii de lei kilogramul, iar cartofi in cel mai bun caz 25 de tone, cu maximum 8-12.000 pe kilogram. Pe cand la capsune poti scoate in trei ani 150 de tone la hectar, si vanzarea porneste de pe la 80.000 de lei pe kilogram. N-am stat pe ganduri. Am arat cele trei hectare pe care parintii mei au semanat porumb si am plantat stolonii peste resturile care au devenit ingrasamant verde".

Pana toamna trecuta, cand Borodan culegea prima recolta, exemplul lui era urmat de noua tarani care plantasera 26 de hectare pe la Beius, Magesti, Sabolciu, Urvind si Dobresti. Ba chiar si in Salaj, de unde l-a cautat un tanar care auzise de noul "trend". Acum, in pragul pri-maverii, alti opt tarani se pregatesc cu 44 de hectare, iar Borodan sa-si completeze plantatia cu 26 de hectare.

Ca sa-i stimuleze pe oameni si acestia sa-si faca o idee despre anvergura afacerii, Borodan le-a promis ca-i va duce pe "meleagurile natale" ale rasadurilor, la Ferrara (Italia), unde isi are sediul firma producatoare. Cum anul trecut nu a fost vreme decat de muncit, s-a putut tine de cuvant abia anul acesta, dupa sarbatori.

Majoritatea celor 16 barbati mai iesisera din tara si inainte, unii pentru micul negot cu turcisme, la inceputul anilor ''90, altii prin Austria si Germania, de unde si-au adus masini.

Ghidati de directorul executiv al Salvi Vivai, Carlo Guerra, primul popas al "capsunarilor" bihoreni a fost intr-un camp de langa Ferrara. Pe un ger mai aspru decat cel de acasa, doi lucratori, postati la comenzile unei "combine" speciale si ale unui tractor cu remorca, recoltau rasadurile cu tot cu radacini. Prima lectie: in urma lor nu ramanea nici macar "de samanta" vreun stolon.

Urmatorul obiectiv - hala unde rasadurile sunt sortate si stranse in legaturi de cate 20 de bucati. "Niciodata 19, niciodata 21", spunea apasat Carlo. Munca era facuta de 130 de poloneze care nu scoteau nici pas.

Vizita s-a incheiat la centrul de operatiuni de langa oras, unde, pe 56.000 de metri patrati, se afla si unul dintre cele noua magazine Salvi Vivai din Italia. In hale separate pentru fiecare tip de fruct ori leguma, produsele sunt sortate si ambalate, proaspete ori refrigerate, ca sa reziste transporturilor cale de mii de kilometri.

Coplesiti, pe drumul de intoarcere, "capsunarii" au tacut cateva ceasuri bune. Borodan le studia fetele, incercand sa ghiceasca daca experienta i-a deprimat din cauza prapastiei tehnologice care ii desparte de italieni sau daca, dimpotriva, ii ambitioneaza.

Dar, febra care pana mai ieri il ardea doar pe Borodan i-a cuprins si pe ceilalti tarani. Unul anunta ca-si pune pe un petec de deal, ciresi, altul vrea afine pe o vale de care aproape ca uitase. Iar omul pe care ceilalti il considera mai mult decat un administrator, ci un adevarat lider, se confeseaza cu optimism.

"In cateva zile va fi gata statutul pentru infiintarea cooperativei. Am depasit temerea oamenilor de cuvantul asta, de care comunistii si-au batut joc, aratandu-le ca din 2007 nimeni nu mai ia finantari in agricultura decat daca se asociaza. Avantajul nostru-i ca ne miscam mai repede", spune Borodan.

Potrivit planurilor, cooperativa va reuni proprietarii de pamant care vor adopta prin vot o politica unitara de productie, industrializare si desfacere. "Taranul nu trebuie sa aiba grija finantarii unei culturi, a intretinerii ei ori a vanzarii recoltei. In cazul nostru, de-astea ma ocup eu. Primavara le asigur rasaduri, chimicale si utilaje, iara toamna preiau toata productia, cu banii jos!"

Increzator ca in cinci ani de prin partile Bihorului nu o sa mai plece nici un roman in Spania, deoarece cooperativa va plati aceleasi salarii, Borodan din Tinaud stie deja ce va face cu banii din capsune. In mintea lui se intind de pe acum livezi de tot felul, chiar si de kiwi. "Daca italienii le-au aclimatizat din Noua Zeelanda, de ce sa n-o facem si noi?"



Agricultura ca in UE

* In 2004, in Romania erau cultivate 2.000 de hectare cu capsune, care au dat o recolta de 18.000 de tone, adica 9 tone la hectar. Anul trecut, suprafata cultivata a scazut, iar recolta a fost de numai 3.000 de tone.

* "Capsunarii" bihoreni preconizeaza ca vor obtine anul acesta o recolta de capsuni similara cu cea realizata la nivel national in 2005.

* Cultivarea capsunelor necesita o investitie medie pentru primul an de 10.000 de euro, pentru fiecare hectar, in aceasta suma fiind inclusa valoarea rasadurilor si a tratamentelor, precum si manopera pentru plantare, intretinere si recoltare.

* Prima recolta aduce un profit de circa 40.000 de euro, iar a doua si a treia de cate 50.000 de euro, deoarece in ultimii doi ani nu mai este necesara decat mentinerea plantatiei si recoltarea fructelor.

* Statisticile oficiale arata ca din 1,7 milioane de romani aflati legal in afara granitelor, circa 30.000 lucrau anul trecut pe plantatii de capsuni. Salariile lor brute difera, de la 32 de euro pe zi in Spania pana la 48 in Italia.



Lucreaza cu liderul mondial in productia de rasaduri de capsuni

Tainele reusitei lui Florian Borodan sunt, spune el, "fuga mintii, relatiile, deschiderea la nou si curajul".

Desi a inceput sa faca bani cu ciuperci, a vandut deopotriva legume "clasice", precum salata si rosii, dar si plante de care altii abia daca au auzit ca aduc bani: frunze de mesteacan (pentru industria farmaceutica) si leurda (usturoi salbatic).

Dupa ce a defrisat cele 38 de hectare de livada paraginita, nu a aruncat radacinile, ci a gasit in Bistrita o firma care le transforma in carbuni. Pregatindu-se sa-si faca livezi acoperite, vrea sa cumpere stalpi, dar inlocuieste betonul folosit de italieni cu pari din brad. "Sunt mai ieftini si mai rezistenti", afirma el.

Constient de faptul ca adeseori e mai greu sa vinzi decat sa produci, si-a adus ca director de marketing un tanar economist specializat in tranzactii internationale, care il reprezinta la toate marile targuri si expozitii agricole din Europa. La doi ani dupa angajarea sa la Boro Eco Fruct, Razvan Durgheu a devenit asociatul patronului si l-a ajutat sa contracteze recolta de capsune nu doar in Italia, ci si in Belgia, Olanda si chiar Kuweit.

Nascut in casa unui muncitor si a unei taranci, intr-o familie cu patru copii, Florian Borodan a incercat sa fuga la 16 ani in Iugoslavia impreuna cu un consatean, pentru a scapa de comunism, insa a fost prins. Dupa absolvirea Liceului Agricol de la Salonta, a mai avut o tentativa: s-a ascuns impreuna cu alti colegi pe un cargo, dar, ca si acestia, a fost gasit inainte de Istanbul, pus pe o alta nava si trimis inapoi la Constanta.

Acum, este unul din clientii celui mai mare producator de stoloni din lume - firma Salvi Vivai. Compania italiana, care a fost "terenul-scoala" pentru "capsunarii" bihoreni, face agricultura din 1891, de cand se afla fara intrerupere in proprietatea aceleiasi familii. Are numai 1.000 de hectare de teren, insa este unul dintre cei mai importanti producatori agricoli din Europa. Pe 700 de hectare cultiva vie, livezi de mere, pere, piersici, ciresi, clementine, lamai, kiwi, afine, iar pe alte 100 de hectare rosii si morcovi. Cu cele 200 de hectare rezervate capsunilor, detine suprematia mondiala la productia de stoloni, realizand anual peste 65 de milioane de rasaduri de capsuni vandute pe intreg continentul. Parte din performante se datoreaza cercetarii, realizate in cooperare cu Universitatea din Bologna, ceea ce a dus la obtinerea a numeroase varietati de capsuni extrem de productive si de rezistente. Cele mai cunoscute si folosite la ora actuala sunt Marmolada, Arrosa, Elsinor, Elsegarde si Anthea. In clasamentul firmei italiene, "capsunarii" bihoreni ocupa un loc codas, cu trei procente din achizitiile de stoloni, dar obiectivul este ca pana in 2009 agricultorii romani sa cumpere 10% din rasadurile produse de Salvi Vivai.

Spre deosebire de Italia, unde ele se numesc "fragole", in Romania putina lume stie despre capsune ca nu sunt altceva decat o varietate sofisticata a fragilor. De altfel, capsuna a fost obtinuta prin "domesticirea" formei naturale a plantei de padure, care are fructe prea mici pentru a fi culese cu usurinta.

Pe langa aroma, europenii apreciaza capsunele pentru ca nu ingrasa, precum si datorita continutului mare de hidrati de carbon, vitamine si minerale (sodiu, potasiu, mangan, cupru, fier, calciu, fosfor, sulf, siliciu), substante care tonifica organismul si incetinesc imbatra-nirea. Medicii le recomanda in tratamentul anemiilor, bolilor nervoase, in afectiunile hepatice, renale si cardio-vasculare.

Spre deosebire de Romania, in vestul Europei sunt valorificate si frunzele. Ceaiul de capsune e folosit pentru detoxifierea sangelui si tratarea abceselor dentare, iar cosmeticele se potrivesc oricarui tip de ten.