Afaceri de la zero

Un antrenor adevarat le face jucatorilor pana si stadion

25.02.2004, 00:00 Autor: Costi Mocanu


O oferta fara precedent in lumea fotbalului a inviorat tirajele tabloidelor britanice: Arsenal i-a propus un contract pe viata managerului sau, Arsene Wenger. Francezul, alintat de rezultatele echipei sale, n-a ezitat sa-si proclame bucuria. "Suntem impreuna in cel mai ambitios proiect al clubului si nu voi lasa echipa".



Wenger nu se refera neaparat la traseul perfect pe care s-au inscris "tunarii" in Premier League, desi cifrele sunt coplesitoare, facand Arsenalul sa se lupte cu toate recordurile intrecerii engleze: fara infrangere in 26 de meciuri, la numai trei partide de recordul all-time, 7 puncte in fata locului 2 si 23 de puncte distanta fata de locul 4, cele mai multe goluri marcate si cele mai putine primite.



Arsene Wenger a obtinut cu Arsenal Londra doua titluri de campion al Angliei, in 1998 si 2002 si trei Cupe ale Angliei, in 1998, 2002 si 2003. Ambitia lui Wenger nu se masoara insa in liniile de clasament, ci in rapoartele financiare ale clubului. Englezii de la Arsenal sunt convinsi ca francezul este garantul succesului financiar pe termen lung, intr-o perioada in care Arsenal trebuie sa trudeasca din greu pentru a acoperi investitia in noul sau stadion. "Am fortat consiliul director sa faca aceasta investitie. Acum n-ar fi deloc corect sa plec si sa-i las sa se descurce singuri. Sunt responsabil pentru noul proiect si vreau sa dorm noaptea linistit, sa am sufletul impacat", a spus Wenger.



Adevarul este ca francezul isi acopera in fapte declaratiile. N-a cheltuit in vara pentru jucatori noi decat mizilicuri, comparativ cu risipa de la Chelsea, care a dat atunci nu mai putin de 120 de milioane de euro. Chiar si aducerea, mai nou, a spaniolului Jose Antonio Reyes, pentru 17 milioane de lire sterline, este insignifianta fata de larghetea cu care rusul Abramovici, vecin de cartier cu Arsenal, i-a imbogatit pe multi in vara.



Se spune chiar ca patronul de la Chelsea a dat drumul la ceasul cu numaratoare inversa pentru directorii clubului, din cauza ratarii transferului lui Reyes. Chelsea credea ca este intr-o pozitie privilegiata in negocierile cu spaniolii de la Sevilla, fara sa ia in calcul insa Arsenal, despre care toata lumea spunea ca este mult prea ocupat cu noul stadion si nu-si permite transferuri scumpe.





Mai repede se vinde Palatul Buckingham



Wenger are mana libera in toate si poate hotari chiar si vanzarea genialului Henry. Desi toate cluburile bogate ar fi gata sa se aseze la licitatie pentru fenomenalul Thierry Henry, Wenger a refuzat cecurile in alb - "mai repede se va vinde Palatul Reginei, Buckingham, decat Henry" - a definit Wenger cu o comparatie-bomba dependenta Arsenalului fata de atacantul francez. In treacat fie zis, francezul stie bine cladirea cu pricina: vara trecuta, dupa ce "tunarii" au castigat Cupa Angliei, Regina Elisabeta a II-a l-a inaintat in gradul de ofiter al Ordinului Imperiului Britanic, alaturi de celalalt antrenor francez din campionatul englez, Gerard Houllier de la FC Liverpool.



Povestea de mai sus arata inca o data cat de largi sunt atributiile unui adevarat manager. In Anglia, cel caruia la noi i se spune "antrenor" nu mai este de mult doar un individ care urla de pe marginea terenului si explica la tabla tactici de joc. Este un responsabil de business care gestioneaza sute de milioane de dolari. Primeste la inceputul anului un buget din partea clubului si-l administreaza cum crede de cuviinta. El stabileste jucatorii care trebuie cumparati, el fixeaza salariile si, iata, el este cel in sarcina caruia intra si mare parte din proiectele de dezvoltare. Pentru asta, doar scoala de antrenori nu mai este suficienta, devenind chiar banala. Pe bancile tehnice ale cluburilor din Anglia stau oameni cu solide cunostinte de business, care dimineata, la cafea, se intereseaza intai de toate de cursul actiunilor la bursa.



Intinsa la picioarele lui Wenger, Anglia il regreta pe David Beckham. Manchester United, triumful absolut in materie de fotbal si de business, schioapata in Premier League si asta incepe sa se simta si in valoarea actiunilor clubului. "Mana de fier" Ferguson tremura sub atacul actionarilor si, lucru nemaiauzit pana acum, al jucatorilor. Golgeterul Ruud Van Nistelrooy, un individ slobod la gura care era indignat ca primeste prea multi bani, a declarat ca United incepe sa-i simta lipsa lui Beckham. In vara anului trecut, cea mai vanduta marca din fotbal, Beckham, a devenit cel mai nou "galactic" al Realului. Daca la vremea respectiva Manchester a suras atunci cand contul i-a fost alimentat cu 25 de milioane de lire sterline, acum jocul scartaie si grijile sunt din ce in ce mai mari.





O chestiune de marketing



In privinta lui Beckham, timpul a demonstrat ca aceia care au zis ca pentru Real englezul inseamna doar orgoliu si marketing au avut dreptate. Beckham n-a rupt gura targului in Primera Division, insa aduce Realului saci de bani. Intr-o jumatate de an, madrilenii au castigat 9 milioane de lire sterline vanzand 1,7 milioane de tricouri inscriptionate cu numele englezului. Cea mai cunoscuta (si iubita) figura din Asia a primit de curand o oferta din partea statului spaniol. Pentru 500.000 de lire sterline pe an, lui Beckham i s-a propus sa promoveze in China imaginea celei mai cunoscute regiuni turistice din Andaluzia, Costa del Sol. "Este o propunere fireasca, pentru ca Beckham este idolul a milioane de chinezi" - si-a justificat intentia seful turismului spaniol. Englezul a fost preferat unui "macho" autentic, cu sange latin, celebrul actor Antonio Banderas.



Nu numai spaniolii vor sa puna mana pe banii chinezilor. Si premierul Nastase spunea ca 60.000 de chinezi in fiecare vara ar rezolva problema litoralului nostru. Diferenta dintre noi si spanioli este ca ei investesc in imagine si-l folosesc pe Beckham. Sa fim sinceri, o jumatate de million de lire sterline nu este o suma care sa sperie statul roman. Cine stie, daca am plusa, poate ca Beckham ar putea fi convins sa-si aseze figura dupa care suspina chinezoaicele langa poza cu palmierii de la Mamaia. Sau in Anglia, unde putem sa ne imaginam afise in care Beckham si Victoria stau la coada la guvizi prajiti in fata steagurilor din Neptun.



In urma cu doi ani, in trenul Glasgow-Londra, am intalnit o pereche simpatica de scotieni. Roscatii, sot si sotie, trecuti bine de 60 de ani, plecau in concediu in Bulgaria, la Nisipurile de Aur. Au fost mirati sa afle ca si Romania are nisip si mare. Nu vazusera nimic la ITV, postul de televiziune unde rulasera reclamele care promovau preturile si plajele Bulgariei. Oricum, vecinii de care noi romanii radem superior si pe care-i trimitem la cules de castraveti pregatisera un pachet imbatabil pentru vizitatori, cu cursa charter de avion intre Londra si Varna. Acest argument a stopat incercarile noastre de a-i convinge de superioritatea Romaniei. Este greu sa-i faci pe niste oameni batrani sa ia avionul pana la Otopeni, apoi sa fie jecmaniti de taximetristi pana la Gara de Nord, de unde trebuie sa suporte un tren cu un confort indoielnic pana la mare. Poate de aceea nici nu avem nevoie sa facem reclame cu Beckham si familia pe paturica la Mamaia.





Batalia pentru Ashburton Grove



In afara de Reyes (si de portarul Jens Lehmann, pentru care a platit in vara trecuta un milion de lire), Arsenal nu a mai facut nici un transfer important in ultimele 18 luni, deoarece avea nevoie de bani pentru construirea noului stadion Ashburton Grove, considerat esential pentru viitorul clubului si unul din principalele obiective ale lui Arsene Wenger in calitate de manager. "O echipa buna fara un stadion incapator nu poate repeta performante timp de 20 de ani. O parte din munca mea este aceea de a duce clubul la un nivel cat mai inalt - si nu este vorba numai de rezultate, ci si de structura clubului, de terenurile de antrenament si de stadion. Este vital pentru noi sa avem un stadion nou, daca vrem sa devenim unul dintre cele mai mari cluburi de fotbal din lume. Daca nu vom avea aceasta arena, potentialul financiar al clubului va fi inferior celui al altor sapte sau opt cluburi din campionatul englez", declara Wenger.



Actualul stadion al gruparii londoneze, Highbury, are o capacitate de numai 38.500 de locuri, ceea ce face dificila acumularea de venituri mari, fata de Manchester United, al carui stadion Old Trafford are o capacitate de 67.500 de locuri, sau de la Chelsea, care poate primi pe Stamford Bridge 42.000 de spectatori.



Stadionul cel nou, care va fi situat tot in nordul Londrei, in vecinatatea actualului stadion, va avea o capacitate de 60.000 de locuri, iar constructia lui urmeaza sa fie terminata in sezonul 2006-2007. Pe tot parcursul anului trecut insa, constructia noii arene a "tunarilor" a fost pusa sub semnul intrebarii din motive financiare: nu numai ca a fost greu sa se adune banii necesari - aproape 400 de milioane de lire sterline - dar nici clubul n-a parut a fi pregatit pentru o investitie atat de importanta. Pentru anul fiscal incheiat la 31 mai 2003, clubul a reusit sa realizeze profit, de 4,5 milioane de lire, fata de o pierdere de 22,3 milioane de lire in anul fiscal precedent, iar cifra de afaceri a crescut cu 29%, la 117,8 milioane de lire. Totusi, datoria neta totala a clubului se ridica acum la 90 de milioane de lire, iar faptul ca profitul reusit a fost atat de mic n-a fost de natura sa-i incurajeze prea tare pe directorii clubului sa creada in proiectul noului stadion.



Prin toamna, The Independent aducea in discutie chiar o implicare in capitalul clubului Arsenal a miliardarului rus Vladimir Potanin, seful holdingului Interros, cu active in metalurgie, petrol, agricultura, sectorul bancar si media, care realizeaza cam 3,5% din produsul intern brut al tarii sale. Potrivit cotidianului citat, magnatul rus ar fi fost gata sa investeasca aproximativ 200 de milioane de dolari in viitorul stadion al gruparii Arsenal. Rusul a negat ca ar dori sa calce pe urmele compatriotului sau Abramovici, dar numai faptul ca a fost lansat un asemenea zvon e de ajuns ca sa dovedeasca miza proiectului Ashburton Grove.



Ieri, Arsenal a anuntat ca, in sfarsit, a reusit sa faca rost de bani, o data cu contractarea unui credit de 260 de milioane de lire sterline, pe o perioada de 14 ani, de la un consortiu de banci condus de Royal Bank of Scotland, care va acoperi cea mai mare parte a lucrarilor de constructie a stadionului. Alti finantatori vor fi compania de media Granada Media, unul din actionarii clubului, si furnizorul de echipament sportiv Nike; in fine, o suma suplimentara va proveni din vanzarea unor active imobiliare excedentare din zona invecinata noului stadion. costim@protv.ro 

O campanie Ziarul Financiar Banca Transilvania