Urmasii lui Stefan cel Mare nu mai apara Apusul; acum se duc sa-l cucereasca

In 2 iulie 2004 se vor implini 500 de ani de la moartea voievodului Stefan cel Mare; va fi o comemorare cu festiviati pentru care Guvernul a alocat deja aproximativ 60 de miliarde de lei.
Mandria de a avea o istorie glorioasa se impiedica insa de prezentul fara stralucire al celor mai multe din locurile peste care a domnit Stefan cel Mare. Urmasii fostilor razesi, ajunsi sa traiasca in unele din cele mai slab dezvoltate zone rurale din tara, vadesc prea putin din vitejia stramosilor lor atunci cand sunt nevoiti sa lupte cu saracia. Unii isi intemeiaza mici afaceri, in general bazate pe comert sau pe agroturism. Altii, in ceea ce a devenit deja un fenomen de masa, isi parasesc comunele si satele natale ca sa-si caute de lucru in strainatate.
Despre satul Cioca-Boca din judetul Iasi se spune ca a fost intemeiat pe vremea lui Stefan cel Mare, atunci cand domnul Moldovei le-a poruncit celor mai priceputi fierari ai sai sa-si gaseasca rostul in acele locuri, fiindca se intamplase sa-si piarda potcoavele calului tocmai cand mergea la batalie cu turcii. Voda a poruncit ca doi dintre cei mai buni fierari sa se stabileasca aici, ca sa nu-i ramana calul fara potcoave in fata dusmanului. Iar numele locului a venit de la ciocanele celor doi potcovari.
Acum, Cioca-Boca e un sat deprimant, in care domneste o saracie greu de imaginat. N-are preot, medic sau politist. Pe hartile romanesti nu apare. Culmea e insa ca poate fi lesne gasit pe Internet: site-ul www.calle.com ofera imaginea din satelit a oricarui colt de lume. Scriind numele satului, poti afla ca localitatea Cioca-Boca este amplasata la 46N latitudine, 27E longitudine si la o altitudine de 150 de metri.

Patru asociatii familiale si un second-hand
"Cioca-Boca? Parca am auzit ceva. Da' cel mai sigur e sa mergeti pana la Scheia si mai intrebati. Ca indicatoare nu-s". O ora de mers, pe dungile lasate de tractoare, si ajungi la rascruce de drumuri: spre dreapta e scurtatura spre Manastirea Hadambu, iar spre stanga Cioca-Boca. Toate masinile merg spre dreapta. La stanga trage numai saracia. Totul e cenusiu. Casele sunt bordeie, iar majoritatea gardurilor au fost folosite pe post de lemn de foc.
In Cioca-Boca sunt 155 de case: atatea au iesit la recensamant. Cam 600 de suflete. Gospodariile sunt mai sarace ca pe vremea lui Stefan cel Mare.
Modernizarea inseamna cinci televizoare color si 30 alb-negru. Ultimele sau sunt stricate, sau li se da drumul cateva ore, de sarbatori. Frigidere sunt numai in reclamele de la televizor, intrucat satenii din Cioca-Boca nu au nevoie de racitoare, neavand ce sa puna in ele. Un telefon public si 25 de sateni cu telefoane tinute sub cheie, in "camera buna". Preot nu-i. Medicii sunt la Iasi si fac naveta numai pana la Scheia. Politaiul e tot la Scheia.
Privatizarea a insemnat aici patru asociatii familiale si un magazin second-hand. Romica Ciobanasu si-a luat lumea in cap acum vreo doi ani si a plecat sa cucereasca Italia. S-a intors cu doua TIR-uri de haine, pe care insa n-a reusit sa le vanda, fiindca hainele sunt mai ieftine la targ la Scanteia.

Agricultura pe 100 de hectare
"Noi lucram pamantul, dar nu prea avem teren. In total, in Cioca-Boca sunt cam o suta de hectare de pamant. Revin cam 40 de ari pe cap de locuitor. Mai crestem o oaie, dar asta nu ne scoate din saracie", spune Gheorghe Ailoae.
"Alocatiile de stat sunt singura sursa de venit. Somajul si care mai au ajutoare sociale", completeaza Elena Grecu, directoarea darapanaturii de sub singura pancarta pe care scrie numele satului: Scoala Generala I-IV din Cioca-Boca.
"Viitorul" satului Cioca-Boca e format din 25 de prescolari, 44 de scolari in clasele I-IV si cam 20 de elevi care fac naveta zece kilometri zilnic pana la scoala din Scheia. Cladirea scolii din Cioca-Boca a fost construita in 1959, iar de atunci nu a mai fost reparata.Colectivul de profesori e format din director si doua suplinitoare. "Fac naveta 20 de kilometri pe jos. Castig doua milioane de lei lunar si nu-mi permit sa dau bani pe autobuz. Dar decat sa stau acasa...", spune Mirela Frenciugi, unul dintre profesorii suplinitori.
Tavanul pare ca se prabuseste peste cele trei sali de clasa. Toti elevii se ingramadesc intr-o clasa, pentru ca acolo e singura soba. "Primarul ne-a promis ca repara clasele la 31 august si ne-a prins iarna fara sobe. Costa cam zece milioane, iar oamenii sunt saraci si nu-si permit", se plange directoarea Elena Grecu.
"Cornul si laptele" e mana cereasca pentru pustii din Cioca-Boca. "Branza si covrigul se aduc o data pe saptamana si initial le-am dat pe toate acasa la copii, dar le mancau intr-o singura seara si plangeau de foame toata saptamana", explica Elena Grecu.
La Cioca-Boca, singurul material didactic pentru copii este un abac din 1959, o adevarata piesa de muzeu.

Trei milioane pe luna profit
Chiar in buricul satului e magazinul sotilor Ailenei. Se striga unul pe celalalt nu cu prenumele de botez, ci cu numele firmei: "Asociatia Familiala Ailenei". Mica intreprindere e si magazin, si carciuma. Gasesti ciorapi, caiete, biscuiti, paine, salam, bauturi la sticla sau la pahar. Balanta financiara a firmei e prezentata simplu: "Nu merge, domnule. Trebuie sa dam pe datorie si incasam banii odata pe luna, atunci cand se dau alocatiile sau somajul. Profitul nostru? Trei milioane de lei pe luna. Nici nu traim, nici nu murim".
Cei doi copii ai sotilor Ailenei sunt invidiati de toti pustii din sat, pentru ca sunt singurii care pot manca bomboane pe saturate.
"De noi isi amintesc oamenii de Craciun si Anul Nou. Noi traim numai in uraturi. Multi cred ca nici nu existam in realitate", spune Elena Grecu. De altfel, uraturile cu Cioca-Boca nu sunt putine. "Suntem tocmai de la Cioca-Boca/ Unde-i mamaliga cat nuca/ Si-o pazesc sapte cu maciuca", spune una dintre uraturi.
In spate, de pe dealul care cara in spate soseaua ce serpuieste catre civilizatie, Cioca-Boca nici macar nu se vede. In sat nu mai exista potcovar, fierar sau cojocar. Au murit fara ucenici care sa le duca mestesugul mai departe. Femeile deretica si vad de-ale gospodariei, iar barbatii stau la carciuma: 4.000 de lei paharul de tarie si 10.000 sucul. Pentru cei care traiesc in sat, Cioca Boca este ca un cosmar din care nu se poate iesi, pentru ca numai cei cu bani pot sa fuga si sa-si faca un rost in alta parte. Si pana acum a reusit numai unul.