Noul "boom" romanesc in materie de programe sportive TV se numeste K-1. Plictisiti de 4-4-2-ul din fotbal, romanii si-au angajat privirile pe ProTV, la transmisiunile celor doua gale - semifinala de la Osaka si finala 2003 de la Tokyo. Peste noapte, pustii i-au abandonat pe galacticii Realului si se viseaza Remy Bonjaskyi sau Ernesto Hoost. Specialistii sustin ca fenomenul K-1 inseamna sfarsitul idolilor de pana acum - Jean-Claude Van Damme sau Jackie Chan.
In forma sa cea mai spectaculoasa, K-1 - un gen de lupte care isi au originea in mai multe arte martiale: karate, kickboxing, taekwondo, kung-fu - se "face" in Japonia. Micutii asiatici sunt uimiti de absolut tot ce e mai mare decat ei - iar discutand despre luptatorii din ring, acest lucru nici nu e greu de realizat. Ca sa se minuneze truditorii japonezi si sa-si faca mari ochii mici, organizatorii investesc fara limita. Productia spectacolelor din K-1 este evaluata la cel putin 2 milioane de dolari pentru un show.
Banii se scot instantaneu numai din vanzarea biletelor. La gala de la Tokyo, cele 70.000 de bilete (atentie, evenimentul a fost gazduit de o sala!), s-au vandut in cateva ore. Cele mai mici preturi au fost de 30 de dolari, pentru locurile la "cucurigu", iar scaunele de langa ring, unde ai sansa de a fi stropit de sangele luptatorilor, s-au dat pentru minimum 2.000 de dolari. Nebunia a atins cote maxime la aflarea vestii ca biletele s-au terminat - piata neagra si-a stabilit mercurialul la 12.000 de dolari pentru un tichet! Iar pentru cine nu s-a aflat la acel moment in sala de la Tokyo Dome, finala de la Tokyo din 2003 a fost difuzata in aceeasi zi in Japonia prin reteaua Fuji TV, iar in SUA prin reteaua pay-per-view ESPN.
E drept ca e vorba de cel mai spectaculos eveniment K-1: pe parcursul anului, cei mai buni luptatori au trecut prin competitii de calificare pe toate cele cinci continente, aspirand la confruntarea pentru Marele Premiu Mondial, care se tine in luna decembrie in Japonia.
La asemenea incasari, este lesne de dedus ca si premiile sportivilor sunt generoase. La Tokyo, invingatorul Remy Bonjasky "Pantera" a incasat 400.000 de dolari. Iar aceasta este numai suma de start, pentru ca un CV bine garnisit cu aceasta performanta ii va aduce olandezului prime marite pentru orice intrare in ring. Adaugati si contractele de publicitate, si ele in mare masura cu "derulare" exclusiv japoneza.
Comentatorii considera ca lupta pentru Marele Premiu, unde Bonjasky l-a invins pe japonezul Musashi, a fost o finala in care de fapt ambii luptatori au avut de castigat, atata vreme cat Musashi a mers mai departe in competitie decat orice alt luptator japonez de K-1. In ceea ce il priveste pe castigator, Bonjasky a declarat ca va folosi mare parte din cei 400.000 de dolari castigati ca sa cumpere scutece pentru copilul care urmeaza sa i se nasca in luna februarie si ca sa-i puna deoparte o suma pentru plata studiilor.
Un meci de 20 de milioane de dolari
Numai pentru ca are 160 de kilograme si vine din SUA, tara pe care japonezii au invidiat-o intotdeauna, Bob Sapp este rasfatatul niponilor. Sapp vine din fotbalul american, unde cu siguranta era banal, pentru ca acolo sunt multi indivizi la fel de matahalosi ca el. In plus, acolo facea treaba "murdara", era un nimeni din pachetul de grei si se lupta cu fortele adverse ca sa-I protejeze pe pasator si pe "sageata" acestuia, plecata spre gol. In Japonia, nimeni nu rade de masivitatea sa, toti il iubesc. De aceea a abandonat fara regrete Statele si locuieste mai mult la Tokyo. Se spune ca Sapp, poreclit, lesne de inteles, "Bestia", a devenit deja cel mai cunoscut cetatean strain in Japonia. Din cauza masivitatii, atunci cand calatoreste isi cumpara doua locuri in avion.
Asiaticii ii intretin mitul si-l mediatizeaza la extrem - in 2003 a acordat peste 1.000 de interviuri, a aparut in 20 de reclame si i s-au dedicat mai mult de 200 de emisiuni de televiziune. Sapp isi intretine imaginea de dur si s-a batut cu celebrul sumotori Akebono, atras si el de bogatia din K-1. Avand in fata un adversar mai greu chiar decat el, Sapp a parut un zvelt in ring si a avut nevoie de putin peste un minut ca sa-l distruga pe Akebono.
Marea disputa va veni insa anul acesta, cand Sapp se va lupta cu "Iron" Mike Tyson, fostul campion mondial al greilor. Cei doi au fost gata sa se ia la bataie atunci cand Tyson, in costum, a urcat in ring si l-a provocat pe Sapp: "Semneaza contractul, grasutule!" - a strigat Tyson. "O voi face cu sangele tau" - a raspuns Bestia. Premiul pus in joc pentru lupta secolului este de 20 de milioane de dolari. Stapanul mediatic al luptelor din K-1, Sapp viseaza sa-l bata si pe actualul stapan al greilor din box, britanicul Lennox Lewis.
Aceasta e scoala olandeza
Adevaratii luptatori din K-1 nu sunt insa acesti monstri veniti din box sau alte sporturi. In jurul lor se construieste notorietatea sportului, iar imaginea lor de duri aduce banii si pentru adevaratii artisti ai artelor martiale. Scoala olandeza de luptatori este cea mai temuta: "Taietorul de lemne" Peter Aerts, Ernesto Hoost sau "Pantera" Remy Bonjasky, noul rege din K-1, sunt promotorii adevaratelor lupte.
Toti au inceput ca fotbalisti, la copiii lui Ajax, dar l-au abandonat in timp pe Cruyff si au venit sa scrie legea in ring. Poate parea usor nefiresc talentul olandezilor, cunoscuti mai mult ca un popor linistit si primitor. K-1 este insa bataia din carciumile marilor porturi mutata in ring, iar olandezii au vazut in istoria lor multe limanuri si multe batai.
Tot ei, oamenii care se bucura de cele mai multe libertati din lume, iubitori si petrecareti, au descoperit (si acceptat!) frumusetea in orice parte a globului si au adus in ploiosul Amsterdam sangele "Panterei". Lasandu-l la o parte pe Aerts, figura blonda si necioplita care isi merita porecla de "Taietorul de lemne", ceilalti, cu stramosi in coloniile calde, incanta prin agilitate si finete. Asa a castigat de fapt Bonjasky, "stergandu-l" la gura, de cate ori a vrut si fara sa se forteze, pe malacul Sapp. Bonjasky a devenit in decembrie 2003 al treilea olandez care castiga Marele Premiu K-1; olandezii au luat pana acum titlul mondial de opt ori din 11 competitii!
Si francezul Abidi, iute si rafinat ca mancarea neamului sau arab, este un pur talent "portuar", ca si vecinul sau din Marsilia, arab pe jumatate, fotbalistul Zidane. Daca va amintiti voleul lui Zidane din finala Champions League de acum doi ani de la Glasgow, veti vedea ca seamana izbitor cu lovitura cu care Abidi l-a "convins" sa renunte pe sud-africanul Botha, la Tokyo.
Poate de aici vine si succesul fenomenului K-1. Are ceva si din fotbal - si nu vorbim de orice fotbal, ci de cel mare, pentru ca fac pariu ca Davids sau Seedorf la bustul gol sunt macar la fel de impresionanti ca Bonjasky. Este mai mult decat boxul, pentru ca in afara de pumni, la spectacol "lucreaza" si picioarele. Doamnelor si domnilor, iata deci K-1, mixul ideal intre cele mai iubite sporturi ale oamenilor.
costim@protv.ro
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE