Zlotul polonez si forintul ungar sunt cu spatele la zid, dupa iesirile masive de capital

Asteptarile privind politica Fed de continuare a majorarii ratei de referinta a dobanzii pun presiune asupra pietei bursiere si monetare, care au atins noi minime.

Ordinele la vanzare pe bursele din toata lumea s-au inmultit in sedintele de tranzactionare de ieri, dupa ce piata europeana a suferit o cadere semnificativa inca de la deschidere, urmata de un declin al pietei americane si asiatice, ca efect al politicii monetare restrictive privind cresterea globala, scrie Bloomberg.

Cursurile monedelor statelor din Europa Centrala au consemnat scaderi semnificative.

Cel mai mult s-au depreciat zlotul polonez si forintul ungar, ca urmare a temerilor investitorilor care se asteapta ca Fed sa majoreze pentru a 17-a oara rata dobanzii de referinta.

Moneda ungara a pierdut 1,1% in fata euro, depasind nivelul de 271 forinti pentru un euro, cel mai redus nivel inregistrat de la inceputul anului 2004, dobanzile mai ridicate la dolar fiind pentru investitori mai atractive decat invetitiile riscante de pe piata bursiera.

Valoarea este cu 1,5% peste un minim istoric de 275,2 forinti/euro, pe care a reusit sa-l depaseasca totusi in cursul sedintei de tranzactionare de ieri.

"Investitorii parasesc pietele cu riscuri mai ridicate. Ungaria inregistreaza cele mai mari pierderi deoarece vanzarile sunt alimentate si de temerile privind impactul reformelor fiscale", a declarat Iwona Pugacewicz-Kowalska, economist pentru zona central-europeana la Bank Handlowy din Varsovia.

Cu toate ca reformele in domeniul fiscal au fost primite bine de analisti, temerile legate de evolutia bugetului pe termen mediu, precum si perspectivele de crestere economica persista inca pe piata.

Moneda poloneza s-a depreciat cu 0,9% fata de moneda unica europeana in cursul zilei de ieri, coborand sub pragul de 4 zloti pentru un euro pentru prima data in ultimele sapte luni.

Dobanda de referinta pentru zlotul polonez este cu un punct procentual sub nivelul celei de pe piata americana, care a fost majorata luna trecuta la 5%.

Alte monede din regiune, precum coroana slovaca si cea ceha, au inregistrat de asemenea pierderi, prima dintre ele ajungand la un minim de cinci luni.

In ceea ce priveste pietele bursiere din toata Europa, indicele FTSE Eurofirst 300, care urmareste evolutia primelor 300 de companii europene cu capitalizarea cea mai mare, a pierdut 1,7%, ajungand la 1.244,6 puncte, in timp ce indicele DAX, de pe piata din Germania, si CAC 40, indicele bursei de la Paris, au scazut fiecare cu 1,7%, respectiv 1,9%. Declinul s-a resimtit pe toate domeniile de activitate si numai cateva actiuni au rezistat trendului de scadere.

Potrivit analistilor de la Bank of International Settlements (BIS), banca europeana care reglementeaza activitatile desfasurate de bancile centrale, declinul burselor a fost cauzat de temerile investitorilor legate de riscul pietei actiunilor si nu de asteptarile lor privind rezultatele companiilor.

"Daca privim fiecare actiune in mod individual, nu gasim evidente ale unei posibile inrautatiri a situatiei respectivei companii. Rezultatele analizei fundamentale nu s-au schimbat semnificativ incepand cu jumatatea lunii mai", a declarat Christian Upper, economist la BIS.

Piata globala de actiuni a inregistrat o corectie semnificativa incepand cu jumatatea lunii mai, cu indicele Nikkei 225 in coborare cu 14,2%, indicele FTSE Eurofirst 300 pierzand 9,2%, respectiv S&P 500, cel american, in declin cu 5,4%, pe o volatilitate ridicata.

Si bursele de marfuri au avut aceeasi soarta, cu volatilitati chiar de mai mare amploare, dupa ce indicele MSCI Emerging Markets, care urmareste evolutia actiunilor companiilor din tarile in curs de dezvoltare, s-a aflat in cadere libera, pierzand 20,9% in aceeasi perioada.

Randamentele de pe pietele de obligatiuni din tarile emergente, ca masura a indicelui JPMorgan EMBI, au crescut peste randamentul obligatiunilor de stat americane.

Indicele Vix, care masoara volatilitatea pietei americane, a urcat la un maxim de 12 luni saptamana trecuta.

Multi experti ai pietei de capital pun volatilitatea burselor pe seama cresterii pretului la petrol, care contribuie la cresterea presiunilor inflationiste. Acest lucru ar fi putut determina bancile centrale sa majoreze ratele dobanzii de referinta in incercarea de a scapa de lichiditatea in exces de pe piata monetara, fapt ce afecteaza piata de capital.

Rapoartele ce urmeaza sa fie date publicitatii saptamana aceasta ar putea exercita in continuare o presiune asupra ratelor de dobanda. Acest lucru se rasfrange asupra volatilitatii pietei de marfuri, ordinele la vanzare pentru contractele pe cupru si aur putand exercita o presiune uriasa asupra pragurilor suportate pe aceasta piata.

Indicii de pe bursele europene au atins minime de sase luni, investitorii previzionand ca Fed va continua politica de majorare a ratei dobanzii de referinta in cea mai mare economie a lumii.

"Este ca si cum ai pune sare pe rana", spune Francisco Salvador, director al departamentului de activitate pe piata de capital la Venture Finanzas din Madrid. "Asteptarile privind rapoartele privitoare la inflatie ar putea indemna investitorii sa creada ca dobanzile vor continua sa creasca. Actualul context economic nu este favorabil pietei de capital", a adaugat el.

Indicele Dow Jones Stoxx 600 a pierdut 1,4% in primele ore ale sedintei de la bursa din Londra. Indicele Stoxx 50 a scazut cu 1,3%, in timp ce Euro Stoxx 50, indicele care urmareste evolutia de pe pietele din zona euro, a inregistrat de asemenea un declin de 1,4%.

Indicele Stoxx 600 a ajuns la cel mai scazut nivel din 30 noiembrie, ca urmare a speculatiilor ca o dobanda mai ridicata de imprumut va conduce la incetinirea cresterii economice si va reduce apetitul investitorilor pentru piata de capital.

Guvernatorul Bancii Centrale din Anglia, Mervyn King, a declarat faptul ca ratele de dobanda la nivel mondial s-au aflat la un nivel scazut prea mult timp, fapt ce a accelerat inflatia care se resimte in acest moment la nivelul economiei americane.

Reprezentantii Bancii Centrale Europene au majorat rata dobanzii de referinta pentru a treia oara in ultimele sase luni, dupa ce si pe piata din Danemarca oficialii bancii centrale au luat aceeasi decizie.

"Pe zi ce trece mai apare cate o declaratie din partea oficialilor Fed despre pericolele inflationiste", spune Oliver Stevens, director de tranzactionare la IG Index din Melbourne, parte a holdingului IG.

Economistii se asteapta ca raportul guvernamental american sa indice o crestere a preturilor din industrie, agricultura si alte domenii de activitate de 0,4% in mai, conform unui studiu al Bloomberg.

Companiile de servicii financiare sunt printre cele mai afectate de majorarea dobanzilor, deoarece un cost de imprumut mai ridicat afecteaza cererea de imprumuturi si produse financiare.

Preturile la cupru au scazut din nou ieri la bursa de marfuri din Londra, conducand la cel mai mare declin inregistrat pe parcursul a patru zile din ultimii 10 ani. Acest lucru este datorat temerilor ca majorarea dobanzilor va afecta cresterea globala si implicit cererea de metale.

Indicele Nikkei a coborat cu 4,1% in cursul sedintei de ieri de la bursa din Tokio, dupa doua zile de cresteri, dupa ce presiunea de pe celelalte piete a cuprins-o si pe cea asiatica.

Analistii cred ca volatilitatea se va mentine in continuare la cote ridicate pana la clarificarea situatiei privind expansiunea globala si directia pe care o va lua politica monetara americana in privinta ratei de referinta.