BNR a atras din piata monetara 9,9 mld. lei in octombrie (echivalentul a 2,8 mld. euro), cu 7% mai mult decat sterilizase in luna septembrie.
Volumul sterilizarilor a scazut brusc in august, pana la mai putin de 9 mld. lei, pe fondul majorarii rezervelor minime. Masura, care a devenit efectiva de la sfarsitul lui iulie, a pus bancile comerciale in situatia de a imobiliza sume semnificativ mai mari sub forma de rezerve, multi jucatori ramanand pentru o perioada scurta fara lichiditati, ceea ce a determinat si cresterea semnificativa a dobanzilor pe piata. Banca centrala nu face publice sumele care sunt imobilizate sub forma de rezerve minime obligatorii.
In primele sapte luni ale anului banca centrala era nevoita sa atraga lunar intre 10 si 18 mld. lei din piata, pentru a tine lichiditatile sub control. Banca centrala utilizeaza doua instrumente - depozite pe termen de o luna si certificate de depozit pe termen de trei luni - pentru a atrage leii in exces din piata monetara.
Sumele atrase de BNR din piata interbancara se afla pe o panta descendenta, intrucat gradul de absorbtie din mediul privat este in continua crestere, a subliniat ieri Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului bancii centrale.
"Fondurile atrase de BNR s-au redus de la zece miliarde de euro la sapte miliarde de euro, iar acum ne apropiem de patru miliarde de euro, ceea ce inseamna ca absorbtia interna a crescut", a spus Vasilescu in emisiunea "Pro Vest" de la Pro Tv.
Potrivit ultimelor date, stocul disponibilitatilor atrase de BNR prin depozite si certificate de depozit se ridica la sfarsitul lui septembrie la 12,9 mld. lei (echivalentul a 3,6 mld. euro), dupa ce coborase in august pana la 7 mld. lei (doua mld. euro). La inceputul anului, stocul de lichiditati de la BNR a atins un maxim de 25,5 mld. lei (echivalentul a aproape 7 mld. euro).
"BNR a observat un fapt dramatic, ca apare un surplus de bani pe care economia nu-l poate folosi, astfel ca banca trebuie sa absoarba acesti bani. De ani de zile, la BNR nu se dau prime pentru ca banca are pierderi, intrucat finanteaza dezinflatia", a explicat Vasilescu.
El a mai spus ca in cazul in care banca centrala nu ar atrage surplusul de bani, acesta ar putea fi orientat catre consum, ceea ce ar genera presiuni inflationiste.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
