Sistemul bancar din România trebuie să se orienteze către productivitate şi către sprijinirea proiectelor de investiţii şi dezvoltare care pot genera mai multă valoare adăugată în economia românească, a explicat Bogdan Neacşu, preşedinte CEC Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2023.
„Ce spun este să insistăm pe productivitate şi pe a crea valoare adăugată aici în România. Apropo de deficitul de balanţă comercială, este foarte clar că trebuie să ne orientăm pe productivitate şi să creăm mai multă valoare adăugată. Din păcate, în România nu se procesează atât de mult pe cât ar trebui. Şi, ca bancher, vă spun că şi noi încercăm să dirijăm aceste resurse financiare cu prioritate către astfel de proiecte”.
Bancherul spune că principalele segmente care se pot finanţa în economie, cu precădere în cazul antreprenorilor, îi dau motive să privească pozitiv spre viitor.
„Vorbim de agricultură, de energie, de construcţii, când spun construcţii mă refer la marea infrastructură, şi vorbim de PNRR. Chiar dacă au fost ceva întârzieri în maniera cum s-au lansat aceste proiecte, încep să se îmbunătăţească semnele că apar astfel de proiecte finanţate cu fonduri europene sau fonduri nerambursabile prin PNRR”.
Dacă în cazul companiilor există un potenţial de creditare, mai ales pe câteva segmente performante, în cazul persoanelor fizice nu pare să fie încurajată din nou creditarea.
„Cred că este foarte firesc şi raţional pentru noi ca bancheri să nu dăm atât de multă prioritate pentru finanţarea persoanelor fizice pe un trend de creştere a dobânzilor până când nu vedem că au şi capacitatea să genereze veniturile necesare să acopere aceste datorii”.
Ce a mai declarat în cadrul evenimentului:
- Vedem un sistem bancar rezilient şi foarte bine pregătit. Mai trecem odată în revistă, nivelul de solvabilitate al sistemului bancar este undeva la 22%, vorbim de o lichiditate impresionană, care ne ajută să depăşim aceste momente sau să fim mult mai rezilienţi în faţa unor riscuri care pot apărea la nivelul economiei.
- Vorbim de o profitabilitate care în ultimii doi ani de zile este într-adevăr într-o continuă creştere, dar nu face altceva decât să ne arate cum recuperăm mai degrabă din problemele pe care băncile le-au întâmpinat în anii trecuţi.
- În cazul persoanelor fizice nivelul de neperformanţă este foarte redus, aproape la minime istorice, mult mai mic decât în cazul companiilor.
- Când vor scădea dobânzile? Probabil că undeva pe final de an în funcţie de cum va evolua şi inflaţia. Ne aşteptăm ca inflaţia să ajungă la un indicator cu o singură cifră undeva în T3. Atunci şi dobânzile active vor cunoaşte o corecţie, în sensul să mai scadă, nu ne aşteptăm la scăderi semnificative de dobânzi.
- Referitor la faptul că s-a ajuns la aceste aspecte cu ANPC, nu vreau să fiu prea acid, dar pare că cineva lucrează pentru alte tipuri de campanii şi nu vreau să dezvolt mai mult decât este cazul. Băncile au luat calea justiţiei şi deja sunt două bănci care au câştigat în instanţă suspendarea aplicării acestui ordin. Sunt nişte lucrurii invocate de ANPC şi sunt pe lângă ordonanţa care priveşte strict protecţia consumatorului de servicii bancare. Iar asta mă îngrijorează pentru că nu face decât să decredibilizeze o autoritate şi să informeze în mod eronat clienţii consumatori de produse financiare.
- Avem semnale care să ne îngirjoreze? Da, avem nişte semnale care să ne îngirjoreze. De exemplu inflaţia şi ce s-a întâmplat anul trecut apropo de energie şi de lanţurile de aprovizionare. Semnalele astea încă există şi trebuie să fim foarte atenţi. În schimb, avem şi câteva instrumente pe care le putem apela pentru a diminua din aceste probleme şi anume PNRR. Subliniez a doua oară, este printre puţinele soluţii care ne-au mai rămas la dispoziţie şi să întărim capacitatea de absorbţie a eonomiei a acestor resurse financiare. Fără ele s-ar putea să ne îndreptăm cu paşi repezi către probleme semnificative
