Bănci și Asigurări

Investiţiile străine: regiunile bogate iau caimacul, cele sărace, cu infrastructură proastă, sunt ocolite cu obstinaţie

Investiţiile străine: regiunile bogate iau caimacul,...

Autor: Iulian Anghel

22.06.2017, 00:08 1824

♦ Investiţiile străine în România s-au orientat în principal spre industria prelucrătoare (31,8% din totalul investiţiilor străine) ♦ În funcţie de ţara de origine, principalul investitor străin în România este Olanda (25% din total ISD).

Soldul investiţiilor străine, unul dintre cele mai puternice instru­mente pentru dezvoltare şi pentru care se luptă puternic întreaga lume, atinseseră la 31 decembrie 2016 (ultimele date consolidate ale BNR) 68,4 miliarde de euro.

Repartizarea lor este însă complet dezechilibrată, Bucureştiul atrăgând două treimi din investiţiile străine, precum în proverbul biblic: „Cui are i se va da, iar cui nu are i se va «lua» şi ce are“.

Pe măsură ce PIB-ul reîncepe să crească, investiţiile străine cresc şi ele, 3-3,5 mld. euro anual, dar va mai trece o vreme până să ajungă la 8-9 miliarde de euro anual cât însemnau ele înainte de criză.

Aflate într-o competiţie aprinsă pentru aceste investiţii, ţările din estul Europei şi-au redus masiv taxele spre nemulţumirea bogatelor ţări din vestul Europei care-şi văd uneori investiţiile plecând, dar care nu pot impiedica dumpingul fiscal.

Cu o cotă unică de 16% pe care o practică din 2005, România a atras, până la finalul lui 2016, investiţii străine de 68,4 de miliarde de euro. Dar infrastructura defi­ci­ta­ră o dezavantajează în comparaţie cu Polo­nia sau Ungaria, de pildă, care au investit zeci de miliarde de euro în infrastructură, în vreme ce România nu are, de 27 de ani de la revoluţie, nicio autostradă care să tra­verseze ţara şi să „spargă“ munţii. În aces­te condiţii, investiţiile străine vin în zonele în care infrastructura este mai bună, iar Bucureştiul bate toate recordurile în aceas­tă privinţă.

Aportul la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiţie străină directă avea, la sfârşitul lui 2015, potrivit datelor BNR, o valoarea de 45 mld. euro (70% din soldul final al ISD-urilor), în vreme creditul net primit de aceste companii de la companiile-mamă a fost, la finalul perioadei menţionate, de 19,3 mld. euro (30% din total ISD-urilor).

Investiţiile străine în România s-au orientat în principal spre industria prelucrătoare (31,8% din soldul total al investiţiilor străine).

În funcţie de ţara de origine, principalul investitor străin în România la nivelul lui 2015 este Olanda (25% din total ISD), urmată de Austria (14,2%), Germania (12,4%), Cipru (6,9%) şi Franţa (6,7%).

Trebuie spus că Olanda este în frunte pentru că acolo sunt înregistrate unele dintre cele mai importante companii străine care activează pe piaţa locală, deşi nu sunt deţinute de acţionari olandezi. Între acestea: RCS/RDS, Mega Image, Enel, Coca-Cola, Oracle, Toyota, UPC, Lukoil, GDF Suez Energy, Vodafone, Ford, JT International, Samsung, Continental Automotive, Arctic sau Alro.

Din punctul de vedere al orientării teritoriale a ISD-urilor, Bucureşti-Ilfov este în mod masiv preferată de inves­ti­tori. Bucureşti – Ilfov primeşte 59,3% din in­ves­tiţiile străine. Regiunea Centru a primit 9% pâ­nă la finalul lui 2015. Regiunea Vest 8,1%, Sud-Mun­tenia 7,2% şi regiunea Nord-Vest 5,9%. Mol­dova cea săracă (regi­unea Nord-Est) este pe ultimul loc, cu 2,6% din investiţiile stră­ine, în vreme ce o altă regiune săracă - Ol­tenia – a primit doar 3,4% din totalul investiţilor străine.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO