Intrarile de capitaluri de tip speculativ din ultimii doi ani nu au fost mai mari de doua miliarde de euro, din care circa 1,2 miliarde au ajuns in banci pentru a profita de diferentialul de dobanda, iar restul la Bursa, afirma guvernatorul Mugur Isarescu.
El spune ca volumul intrarilor a fost limitat de scaderea rapida a dobanzilor la lei si de cresterea dobanzilor in afara la dolari si euro. "Daca dobanzile la lei ramaneau la peste 10%, am fi fost invadati de capitaluri speculative", a declarat Isarescu.
In toamna anului trecut, BNR a preferat chiar sa sacrifice obiectivul de inflatie reducand abrupt dobanzile pentru a evita atragerea unor fluxuri mari de capital volatil, care ar fi accentuat presiunile de apreciere nominala a leului.
Isarescu spune ca in conditiile in care diferentialul de dobanda a coborat pana spre doua puncte procentuale, nu mai exista o atractivitate semnificativa pentru capitalul speculativ.
Din fericire, atat in Statele Unite, cat si in Europa s-au format asteptari de crestere a dobanzilor ca urmare a rabufnirii presiunilor inflationiste, ceea ce reduce si mai mult riscurile, permitand eventual si BNR sa mai ridice dobanda de politica monetara.
Guvernatorul afirma ca inainte de relaxarea regimului de curs cu flotare administrata decisa in noiembrie 2004, deja intrasera pe piata capitaluri volatile estimate la circa 400 de milioane de euro. Pana in vara lui 2005 au mai intrat aproximativ 800 de milioane de euro.
O parte din bani au fost reinvestiti in sectorul imobiliar, in timp ce o parte din plasamentele in banci au fost reinnoite, iar anumite sume au fost retrase mai ales dupa decizia BNR de a mentine dobanda de politica monetara la 8,5%, in ciuda unor eventuale asteptari de crestere.
In contextul actual, Isarescu spune ca trendul de apreciere in termeni reali al leului va continua sa coexiste cu fluctuatii pe termen scurt, limitand astfel volumul intrarilor de capitaluri volatile. El a reafirmat ca un curs apreciat in mod nesustenabil creeaza un risc inflationist important, avand in vedere sensibilitatea mult mai mare a preturilor la deprecierea leului decat la apreciere.
De asemenea, Isarescu a spus ca miscari minore ale cursului in ambele sensuri pot aparea oricand.
"Nu inteleg de ce lumea este socata de cresterea cursului din ultima perioada dupa ce leul se apreciase atat de mult. Miscari de acest gen vor mai fi pentru ca intram in lumea financiara globalizata. Chiar daca aprecierea ne avantajeaza, obiectivul de stabilitate financiara ne impune sa fim atenti la riscuri", a declarat guvernatorul.
In ultimele doua saptamani, cursul a urcat la 3,45 lei pentru un euro la 3,55 lei pentru un euro. BNR a calculat insa ieri un curs de 3,5464 lei/euro, cu 0,8 bani mai jos decat nivelul anuntat cu o zi in urma. Cotatiile au coborat, cu cateva opriri, pe toata durata sedintei de tranzactionare, minimul fiind atins chiar la inchidere, toate pietele din regiune consemnand usoare aprecieri ale monedelor.
Seful bancii centrale a spus ca este de discutat cu ce instrument ar interveni BNR pentru a atenua o anumita evolutie a cursului. "Cu ce am face-o? Prin majorarea dobanzii, prin interventii directe pe piata", a intrebat retoric Isarescu.
In acelasi timp, el a reamintit ca BNR isi pastreaza capacitati de interventie pentru diverse situatii care pot aparea, asa incat nu sterilizeaza agresiv lichiditatile de pe piata si nici in totalitate.
"Sterilizam substantial si avem grija sa nu tragem toate cartusele, ca sa fim pregatiti pentru eventuale socuri neprevazute, inclusiv externe", a declarat Mugur Isarescu.
Grija cea mai mare a BNR este ca orice coborare a inflatiei de baza - determinata de preturile libere asupra carora poate actiona - sub pragul de 2% ridica probleme de crestere economica si sustenabilitate.
In acelasi timp, majorarile de preturi din ianuarie si aprilie anul acesta au "mancat" deja mai mult de jumatate din rezerva pe care BNR o luase in calcul privind amplitudinea suportabila a majorarii preturilor adimistrate, astfel incat dezinflatia sa poata continua. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
