"În România nu ne aflăm în această situaţie (de la nivelul zonei euro - n.r.), nu facem relaxare cantitativă, nu forţăm pe nimeni să cumpere titluri de stat. Am lăsat ceva lichiditate în piaţă, însă intenţia noastră nu este să lăsăm excesul de lichiditate a la long, nu face bine", a afirmat marţi Isărescu la conferinţa "Viitorul modelelor de business bancar", organizată în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 135 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României.
El a arătat că şi băncile centrale au fost nevoite să se adapteze, nu numai cele comerciale, prin măsurile neconvenţionale pe care a trebuit să le adopte, în România fiind numite măsuri "neortodoxe".
Şeful BNR a punctat că scopul băncii centrale a fost să arate că exista acest exces de lichiditate, pe lângă "sacul" din rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei deţinute de băncile comerciale la BNR, la nivelul de 10-12%.
"Am vrut să spunem: nu uitaţi că mai este şi această lichiditate! Însă nu chestiunea lichidităţii, a banilor era problema, ci calitatea, relaţia ruptă după o criză păcătoasă între clienţii băncilor şi bancheri", a menţionat guvernatorul.
Isărescu a reluat ideea că în România nu există nici relaxare cantitativă, nici deflaţie, cu toate că rata inflaţiei se va situa pentru câteva luni în teritoriu negativ.
"Deflaţia înseamnă o stare de spirit, pe care n-o văd instalată în mintea românilor. Ea amână decizia de cumpărare, care duce la scăderea consumului şi apoi iar la reducerea preţurilor", a conchis şeful BNR.
