"Scaderea este chiar mai abrupta daca ne uitam la pondere in Produsul Intern Brut a lichiditatilor excedentare (depozitele bancilor la BNR - n. red.): nivelul a coborat de la 8% in 2005 la numai 2% in prezent. Nivelul actual este similar cu cel din 2001", comenteaza Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank.
In aceste conditii, pe piata monetara ar putea sa apara perioade in care nivelul lichiditatii sa scada puternic, alternate cu perioade cu un nivel mai ridicat al excesului de lei, in functie de calendarul de plati catre bugetul de stat si de tiparul de consum al fondurilor de catre Guvern.
Dumitru apreciaza ca in conditiile actuale, excesul de lei de pe piata monetara ar trebui sa se resoarba definitiv in circa un an. El noteaza ca nivelul lichiditatilor urcase puternic in 2004 si 2005, fiind alimentat de interventiile BNR pe piata monetara, cand banca centrala cumpara euro contra lei, pentru a tempera tendinta de apreciere a cursului. Pe de alta parte, sistemul bancar se confrunta cu un excedent structural de lichiditati, in conditiile in care clientii prefera sa economiseasca in lei, dar se imprumuta preponderent in valuta.
Odata cu adoptarea regimului de tintire a inflatiei, la jumatatea lui 2005, BNR a redus la minim aceste interventii, incercand sa utilizeze parghia dobanzii ca principal instrument de politica monetara. Pe de alta parte, tendinta de apreciere a leului a ajutat foarte mult BNR in lupta pentru diminuarea inflatiei. Practic, din toamna lui 2005 si pana in vara trecuta banca centrala nu a mai intervenit direct pe piata valutara, potrivit afirmatiilor oficialilor sai. In vara trecuta BNR a fost insa nevoita sa cumpere din nou lei, in iulie si august, cand existau presiuni foarte puternice de apreciere a leului.
"Excesul de lichiditati a scazut rapid in ultimii doi ani, pe fondul mentinerii relativ constante a ofertei de lei, in timp ce creditul neguvernamental si economia au crescut rapid", explica Dumitru. Anul trecut, ritmul de crestere a creditului neguvernamental a accelerat la 50%.
Economistul-sef al Raiffeisen spune ca la sfarsitul acestei luni am putea sa vedem o scadere a lichiditatilor de pe piata, care s-ar putea prelungi pana la jumatatea lunii mai. Un astfel de episod a avut loc si in primavara trecuta, pe fondul platilor mari pe care companiile le fac catre bugetul de stat la sfarsitul lunii aprilie. Dumitru considera totusi ca anul acesta nu vor mai aparea salturi spectaculoase ale dobanzilor, asa cum s-a intamplat anul trecut. El noteaza ca scaderea nivelului de lichiditati de pe piata favorizeaza BNR, prin facilitarea transmiterii mesajelor de politica monetara. Bancile au reactionat mult mai rapid in primul trimestru la cresterea dobanzii de politica monetara, majorand dobanzile atat la credite, cat si la depozitele atrase de la clienti.
Si Dumitru aminteste ca BNR impune inca bancilor sa mentina un nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii (de 20% pentru lei, respectiv 40% pentru euro sau dolar), astfel ca nu exista pericolul aparitiei unei crize de lichiditati.
Pe de alta parte, el afirma ca spre sfarsitul anului scaderea lichiditatilor de pe piata ar putea sa afecteze cresterea creditelor in lei, intrucat bancile vor avea acces mai dificil la aceste resurse, iar dobanzile vor creste. "BNR ar putea reduce rezervele minime obligatorii cand va considera ca expansiunea creditarii in lei a incetinit suficient".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
