Monitorizarea a vizat 150 de publicaţii din presa scrisă centrală, 215 publicaţii din presa scrisă locală, jurnalele de ştiri de la 8 posturi de radio şi jurnalele de ştiri de la 13 posturi de televiziune, rezultând 1.360 de materiale informative având ca subiect băncile şi criza francului elveţian.
Cele 1.360 de materiale au avut, în contextul crizei francului elveţian, referiri la un număr de 21 bănci din România.
Băncile la care s-au înregistrat cele mai multe referiri (peste 50) au fost: Volksbank România (19%), OTP Bank (19%), Raiffeisen Bank (17%), Bancpost (9%), Piraeus Bank (8%), Banca Transilvania (6%), Banca Românească (5%), BCR (5%) şi Millennium Bank (4%), alte bănci totalizând 8%.
Conform analizei, 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 96% din împrumuturi au fost acordate de către şase bănci (Bancpost, Volksbank, Pireus Bank, Raiffeisen Bank, Banca Românească şi OTP Bank). În total, 14 bănci din România au acordat finanţare în franci elveţieni. Distribuţia creditelor este: Bancpost - 32%, Volksbank - 24%, Piraeus Bank - 20%, Raiffeisen Bank - 11%, Banca Românească - 7%, OTP Bank - 2%, alte bănci - 4%.
Analiza mai relevă că cea mai mare atenţie acordată băncilor în contextul crizei francului elveţian a venit din partea posturilor de televiziune 39% din menţiuni aparţinându-le, în timp ce 27% din menţiuni au fost înregistrate în presa centrală, 23% în presa locală şi 11% la jurnalele radio.
În general, presa a avut o privire obiectivă asupra fenomenului, majoritatea menţiunilor fiind neutre. Dintr-un total de 1.360 de menţiuni, numai 23, reprezentând aproximativ 2%, au fost nefavorabile la adresa băncilor. Cele mai multe menţiuni nefavorabile, respectiv 13 au fost la adresa Volksbank. La mare distanţă, cu câte 3 menţiuni nefavorabile se află Piraeus Bank şi Banca Transilvania, urmate de OTP Bank, Raiffeisen Bank şi Bancpost, cu câte o menţiune.
Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 9,2% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,2% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.
