Cei 9,5 mil. de euro pusi la bataie de Primaria Municipiului Bucuresti, din care 8,5 mil. euro printr-o finantare BERD, au ca scop refacerea canalizarii si infrastructurii rutiere din zona pilot a centrului istoric, delimitata de Calea Victoriei, bd. I.C. Bratianu, Splaiul Independentei si bd. Regina Elisabeta.
Dincolo de povestile despre roboteii care vor face treaba muncitorilor, de circulatia blocata aproape total si de afacerile din ce in ce mai putin profitabile din aceasta zona, proiectul ramane unul foarte important si foarte dificil.
"Primaria trebuia sa faca ceva si singura parte a proiectului general care putea fi facuta era strada. De aceea a adoptat aceasta pozitie, pentru a incuraja proprietarii din zona sa investeasca in propriile imobile", a declarat Bogdan Mocanu, director Sedesa Construccion, compania care se ocupa de lucrarile de refacere a infrastructurii de baza. Dupa cum explica el, metoda aleasa de Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) este opusa celei folosite in situatii similare de administratiile altor orase sau de constructori. "In mod normal mai intai se refac cladirile pentru a evita traficul cu masini de mare tonaj, dupa care urmeaza partea de infrastructura", explica Mocanu. Acest lucru insa nu ar fi fost posibil pentru ca ar fi insemnat o asteptare de cativa ani poate, pana la rezolvarea situatiei legale a spatiilor locative din zona.
Daca 42% dintre cladirile din Centrul istoric sunt in proprietate privata si 24% se afla in administrarea primariei, situatia celorlalte imobile este incerta din punct de vedere juridic. La acest lucru se adauga lipsa unei strategii din partea primariei care sa impuna ca lucrarile la imobilele de aici sa respecte anumite reguli de utilizare si de estetica pentru a respecta peisajul urban zonal si specificul istoric.
O alta problema este cea a persoanelor care ocupa in mod abuziv spatii locative din Centrul istoric, dupa unele estimari fiind vorba despre circa 2.000 de persoane care locuiesc ilegal in Centrul istoric. Proiectul general de refacere a Centrului istoric are o valoare de aproximativ 35 de milioane de euro, din care 25 de mil. de euro sunt asigurati printr-un imprumut de la BERD. Centrul istoric cuprinde 97 de cladiri declarate monumente istorice si 120 de cladiri ambientale.
Reabilitarea a 40.000 de mp de strada si 3,5 km de canalizare
Dorinta cea mai mare a Sedesa este, dupa cum declara si Mocanu, ca lucrarile sa poata fi efectuate fara "a sparge" strazile, lucru ce ar putea afecta structura de rezistenta a cladirilor din jur. "Unul dintre motivele pentru care nu s-a putut face inlocuirea vechilor canalizari este faptul ca marea majoritate a sistemului de canalizare este ingropat la 4-5 metri. A deschide o strada lata de 6-8 metri cu case in starea in care sunt ar fi insemnat un risc in plus", spune el. Acolo unde se vor descoperi conducte care nu pot fi reabilitate se vor executa spargeri, adica circa 10% din totalul de 3,5 km. Conductele vor fi reparate prin aplicarea pe interior a unui "ciorap" din rasina, care sa acopere eventualele fisuri si sa accelereze scurgerea prin reducerea fortelor de frecare.
"Se pune acest ciorap si se toarna apa fierbinte. Se va forma un tub moale care se rigidizeaza si se formeaza noua suprafata de canalizare", a explicat directorul Sedesa.
Una dintre putinele parti bune este ca debitul actualelor conducte acopera de patru ori necesarul curent, oferind astfel posibilitatea unei dezvoltari serioase a zonei pe viitor. Canalizarea, per ansamblu, urmeaza sa fie reabilitata prin aceasta metoda, in timp ce pavajul strazilor va fi scos in totalitate, iar aspectul stradal schimbat complet. Unul dintre cele mai importante lucruri este refacerea infrastructurii astfel incat sa nu fie nevoie de interventii masive in cazul unor viitoare interventii, in special pe partea de utilitati. Vor fi introduse tubulaturi de rezerva, iar distributiile de utilitati vor fi scoase la suprafata placii de beton care urmeaza sa fie turnata sau vor fi scoase la marginea strazii pentru a fi mai usor de lucrat la ele. Placile de beton vor fi turnate pe strazile pe care urmeaza sa fie trafic, in special de masini grele, in cazul unor noi constructii. Strazile vor fi reamenajate. Se vor elimina trotuarele, iar panta strazii va fi spre centru, unde vor fi montate si gaurile de canalizare. Pavajul propriu-zis va fi alcatuit, conform variantelor studiate pana acum, din placi de granit, mari si mici, si din actualele pietre cubice, care vor fi rearanjate.
Structurile de rezistenta, in pericol
In cazul acestor lucrari cel mai mare risc pe care si-l asuma Sedesa este afectarea cladirilor de pe strazile unde se efectueaza lucrari. In zonele unde vor fi necesare sapaturi intense constructorul va trebui sa faca lucrari de verificare, pentru a vedea care este starea imobilelor adiacente. Pe langa starea lor precara, casele din aceasta zona mai prezinta alte doua mari probleme. Prima este faptul ca multe dintre ele prezinta extensii subterane, astfel ca la sapaturi mai adanci se poate afecta integritatea cladirii. A doua problema este posibilitatea ca unele imobile sa nu aiba fundatie, ceea ce le-ar face foarte vulnerabile la orice fel de socuri sau sapaturi efectuate in apropiere. "Noi avem o rezerva tehnica pentru situatia in care am putea gasi case fara fundatii. Inainte de a efectua deshideri de 60-80 de centimetri, facem sondaje in dreptul caselor sa vedem despre ce este vorba. Exista riscul sa deschizi si sa afectezi structurile", explica Mocanu. Un alt impediment este faptul ca in urma sapaturilor se pot descoperi ziduri care fac parte din constructii mai vechi si care reprezinta un subiect foarte interesant pentru arheologi. Pana cand arheologii nu vin sa verifice despre ce este vorba lucrarile nu pot continua.
Stadiul lucrarilor
In acest moment s-a inceput deschiderea strazilor si efectuarea de cercetari despre felul in care vor fi abordate lucrarile in diversele zone. Proiectarea tehnica este terminata pe primele strazi, iar prima placa de beton urmeaza sa fie turnata, daca totul merge bine, peste aproximativ doua luni, ca parte din finisarea strazii Smardan, prima care a intrat in executie. Pana in luna septembrie ar putea fi gata strazile Smardan, Lipscani si Franceza. "Prima placa de beton am putea s-o turnam peste doua luni daca ne lasa arheologii", spune Mocanu. El spune ca arheologii vor sa studieze zidurile aparute in urma sapaturilor cat mai mult timp, iar pana nu primesc avizul lor, constructorii nu pot face nimic, fapt ce ar putea afecta durata interventiilor si a intregului proiect.
Ce spun operatorii economici din zona
Victor Iancu, presedintele Asociatiei Investitorilor din Centrul Istoric (AICI), este de parere ca in acest moment, unii operatori economici din zona, in nestiinta de cauza, reabiliteaza imobilele fara a respecta imaginea de ansamblu sau spiritul arhitectonic al acestei zone. "In prezent, datorita unei proaste administrari, asistam la o extindere a prostului gust prin instalarea masiva de rame PVC, prin placarea fatadelor cu placi de gresie si faianta, zugraveli in culori estivale si folosirea unor materiale care nu doar ca nu conserva cladirile, ci duc la degradarea acestora", spune Iancu. AICI reprezinta interesele a 41 de proprietari care au diverse afaceri in zona si in care au investit pana acum circa 20 de milioane de euro. Dupa parerea lui, terminarea lucrarilor la canalizare si la strazi va contribui la aprecierea sumelor de bani care vor intra in reabilitarea fatadelor cladirilor. Insa cel mai bun stimulent
ar fi punerea la punct de catre PMB a unui master plan, astfel incat investitorii sa poata sti ce ii asteapta. In plus, deloc de neglijat este rata infractionalitatii din Centrul istoric. Oficialii primariei sustineau acum ceva timp ca aceasta a scazut drastic. Iancu considera ca aceasta depreciere se datoreaza de fapt unei scaderi a numarului total de vizitatori. In acelasi timp el reaminteste ca a sustinut in nenumarate randuri in fata administratiei centrale necesitatea unui sistem de iluminat public functional, precum si sporirea numarului de agenti de ordine.
Povestea roboteilor
Robotii industriali, de trei tipuri, reprezinta, dupa cum sustine Mocanu, o alternativa relativ ieftina la manopera umana. Ei sunt de trei tipuri, de filmat, echipati cu camera video, de curatat si de aplicat stratul de rasina. Roboteii de filmat vor fi folositi pentru a sonda starea canalizarilor, acolo unde conductele sunt prea stramte pentru a putea intra muncitorii. "La conducte mai mari de 500 de milimetri, robotelul este un om cu masca pe fata", spune directorul Sedesa.
O problema destul de mare a sistemului de canalizare a zonei pilot din Centrul istoric, si nu numai, o reprezinta bransarile ilegale sau neprofesioniste la conductele de utilitati. In momentul in care cineva s-a bransat, fara expertiza distribuitorilor, a fost afectata integritatea canalelor. "Vorbim despre corectarea bransamentelor ilegale. Daca nu a fost o lucrare supravegheata, inseamna ca acel bransament este de fapt o strapungere a conductei principale, probabil neetansata, care poate provoca scurgeri laterale si spalari de pamant", explica el.
O alta problema este ca daca respectiva persoana a introdus prea adanc tubulatura, atunci s-a blocat o parte din conducta principala, depunandu-se resturi menajere sau gunoaie pe bransamentul ilegal, reducand astfel puterea de absorbtie a apelor. Acest robot va fi introdus in canalizare si va urmari peretii acesteia, taind eventualele conducte gasite in cale si izoland locul. Un alt tip de robotel este cel folosit pentru spalarea sistemului de canalizare, la jet de apa sub o presiune de pana la 1.200 de atm, presiune ce nu va fi insa atinsa data fiind structura actuala a canalelor colectoare.
Ca posibilitate, pe viitor, Sedesa ia in calcul posibilitatea inchirierii unui alt tip de robot industrial, care sa fie folosit pentru a verifica lucrarea finala. El va sonda peretii cu ultrasunete, pentru a descoperi eventualele fisuri neacoperite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
