Romania inregistreaza in prezent o crestere de 84% a prezentei "tehnologiilor informatice avansate", comparativ cu anul anterior, a declarat pentru ZF Michael Ganser, vicepresedinte al Cisco si responsabil pentru afacerile din Europa Centrala si de Est ale companiei producatoare de echipamente pentru retele de comunicatii Cisco Systems.
Printre "tehnologiile avansate" enumerate de Cisco se numara cea mai fierbinte noutate din domeniul telecom - comunicatiile prin IP (protocolul pe baza caruia functioneaza Internetul - n.r.), dar si securitatea informatica, comunicarea wireless sau retelele de fibra optica.
"In prezent avem in derulare mai multe proiecte mari de telefonie IP in Romania, fiecare presupunand instalarea a 1.000-5.000 de telefoane", a spus si Bogdan Constantinescu, responsabilul pentru Romania al Cisco Systems. Conform oficialilor companiei americane, dezvoltarea pietei locale va face ca Cisco sa-si dubleze numarul de angajati in Romania in urmatoarele 12-18 luni.
Iar una din cele mai "fierbinti" tehnologii in perioada urmatoare este transmiterea de date prin IP. Comunicatiile prin IP presupun transferul de date (inclusiv voce) prin aceleasi cabluri prin care computerele comunica intre ele si acceseaza Internetul. Deoarece infrastructura este deja instalata, iar transmiterea de date nu necesita o licenta de functionare (precum in cazul companiilor de telecomunicatii), costurile pentru comunicatii scad direct proportional cu volumul de date transferat, spun specialistii.
Comunicatiile prin IP sunt din ce in ce mai preferate de companiile romanesti care vor sa-si reduca costurile, a spus Constantinescu. Cele mai entuziaste domenii din acest punct de vedere sunt industria financiara si companiile de utilitati publice. "Ne-am dori ca si sectorul public sa fie mai prezent aici".
Nu se mai pune problema daca IP-ul va asigura comunicatiile in viitor, ci cand anume se va intampla acest lucru la scara larga, a spus oficialul Cisco.
Insa avantajele comunicatiilor prin IP nu sunt rezervate doar companiilor de mari dimensiuni, a adaugat Michael Ganser, responsabilul pentru zona central si est-europeana. "In Romania inca nu am fost foarte prezenti pe sectorul companiilor mici si mijlocii. Pentru a face economii substantiale nu e nevoie sa instalezi mii de telefoane. Poti sa obtii acelasi lucru si cu 20-50 de telefoane IP, daca esti o companie de dimensiuni mai mici", sustine Ganser.
De altfel, trecerea la IP in comunicatii este o tendinta care cu greu mai poate fi ignorata, chiar si in aceasta parte a Europei. In prezent, cresterea acestei piete in centrul si estul Europei este de 90% fata de anul trecut, conform datelor detinute de Cisco. Iar la nivel mondial, compania americana inlocuieste in fiecare zi 8.000 de linii telefonice traditionale cu linii prin IP, numai in ultimul trimestru fiind instalate 1 milion de aparate telefonice IP. Si totusi, una din principalele probleme ale Romaniei, legate de IT, este ramanerea in urma in ceea ce priveste infrastructura de telecomunicatii, sunt de parere oficialii Cisco.
Aici este vorba in primul rand de conexiunile broadband (de mare viteza) la Internet, care, daca ar avea o pondere mai mare, ar ajuta foarte mult viata economica, sectorul educational, pe cel al sanatatii si asa mai departe, a spus Ganser.
Conform unui recent studiu al World Economic Forum, Romania s-a clasat pe locul 53 din 90 de tari in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al infrastructurii informatice. "Locul 53 nu suna atat de rau", a spus Ganser. Insa nu trebuie uitat ca Romania se afla in competitie cu celelalte tari din estul Europei. "Romania a ramas in urma Poloniei, Ungariei, Cehiei", a spus el.
Ganser a dat exemplul Ungariei, unde guvernul a avut initiativa de a conecta la o retea informatica de mare viteza majoritatea scolilor, liceelor si universitatilor din tara, in total peste 7.300 de unitati de invatamant.
"Este adevarat ca orice guvern trebuie sa-si evalueze prioritatile si sa vada unde investeste mai intai. Si in Budapesta mai exista drumuri cu gropi, de exemplu".
Insa in domeniul IT exemplul trebuie sa plece de la guvern, este de parere Ganser. Dupa care oamenii de afaceri vor veni si vor investi la randul lor in diverse proiecte, incurajati si de faptul ca autoritatile au stabilit cadrul legal.
In ce ar putea consta exemplul autoritatilor romane? "Toate, dar absolut toate institutiile guvernamentale sa fie conectate la retele broadband, de pilda", spune responsabilul Cisco pentru Europa Centrala si de Est.
Este si o chestiune de ini-tiativa. In Marea Britanie, Tony Blair a hotarat sa investeasca 1 miliard de lire sterline pe an pentru a sustine dezvoltarea broad-band-ului, spune Ganser. In Polonia, autoritatile orasului Slupsk vor sa conecteze practic toate institutiile publice la o retea wireless cu acces la Internet. Reteaua functioneaza la viteza de 100 Mbps.
Genul acesta de hotarare inca nu este foarte vizibil si in Romania, spun oficialii Cisco. "E adevarat ca guvernul a facut deja lucruri bune in IT&C, de exemplu portalul e-procurement, insa avem nevoie sa acceleram lucrurile", spune Constantinescu. "Avem inca avantajul costurilor reduse in ceea ce priveste forta de munca din IT, dar acest lucru n-o sa mai tina mult".
Romania se afla in doua competitii paralele din acest punct de vedere. In primul rand, cu celelalte tari din estul Europei. "Aici, criteriile sunt similare - oameni foarte talentati, cu abilitati dezvoltate in IT", spune Ganser.
In al doilea rand, competitia cu tarile din Asia. "Asiaticii reusesc sa aduca costul fortei de munca chiar mai jos decat in estul Europei", observa el.
"Ceea ce Romania le face tarilor din vest, precum Germania sau Polonia, (concurenta in IT prin costul redus al fortei de munca - n.r.), acelasi lucru ii va fi facut Romaniei de catre asiatici", avertizeaza Ganser. "Si asta pentru ca Romania inca are de recuperat la capitolul infrastructura".
Nici cu puterea de cumparare nu stam prea grozav. Dupa datele companiei americane, in Romania numai 7% din cetateni isi permit sa foloseasca orice infrastructura doresc din domeniul comunicatiilor de mare viteza (abonamente broadband, fixe sau mobile).
In ceea ce priveste partea mobila a comunicarii, Romania este putin mai avansata, spun oficialii Cisco. "Mai ales pe partea clientilor de business, CDMA si celelalte tehnologii de acces mobil la Internet au prins destul de bine", este de parere Ganser.
In prezent se pune mult accent pe comunicatiile mobile, insa evolutia ar trebui cumva balansata - comunicatiile broadband fixe sunt cel putin la fel de importante, spune el.
"E adevarat ca la un moment dat toate comunicatiile broadband vor fi mobile", admite Ganser. "Insa deocamdata este nevoie ca broadband-ul fix sa se raspandeasca mult mai mult".
De exemplu, spune el, in vestul Europei si in Statele Unite retelele de calculatoare de la domiciliu (home networks) se dezvolta cu mare rapiditate.
Iar tari precum Romania ar avea mult de castigat, intr-o varietate de sectoare ale economiei, daca ar reusi sa urmeze acest exemplu, au conchis oficialii Cisco.
Exemplul polonez
Autoritatile orasului Slupsk din nordul Poloniei au decis recent sa implementeze, impreuna cu Cisco, o retea broadband wireless cu viteza de 100 Mbps care sa interconecteze birourile agentiilor guvernamentale, scoli, spitale, biblioteci si alte institutii publice. Pentru prima faza a proiectului, Cisco va dona echipamente si va oferi consultanta pentru construirea retelei, au spus oficialii companiei americane.
"Orasul nostru are acelasi gen de probleme ca si alte orase, economia locala are dificultati in a ramane competitiva din cauza costurilor ridicate si a lipsurilor din infrastructura locala", a spus un reprezentant al autoritatilor locale. "Cred ca aceasta retea ne va ajuta sa dezvoltam o administratie mai eficienta. In acelasi timp, sper ca va atrage noi investitori in oras pentru a impulsiona economia locala".
La proiect participa si Fundatia pentru Educatie Economica din capitala tarii, Varsovia. Proiectul face parte dintr-un program de dimensiuni mai mari, denumit Initiativa pentru o Societate Informationala (eSociety Initiative). Acesta are drept scop principal sa demonstreze cat de ieftina si accesibila este tehnologia de comunicare prin broadband, precum si felul in care poate contribui la dezvoltarea sociala si economica in tarile proaspat integrate in UE.
"Autoritatile locale din intreaga Europa incep sa realizeze faptul ca retelele broadband pot fi de ajutor pentru a imbunatati relatia cu cetatenii si felul in care acestia fac uz de serviciile administrative", a spus Jacek Murawsi, director al departamentului Public Funding la Cisco pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
Ungaria, prima tara est-europeana cu broadband national
Ungaria este prima tara din centrul si estul Europei cu o retea informatica de mare viteza la nivel national. La sfarsitul lunii februarie, oficialii operatorului telecom Matav si cei ai Cisco Systems au inaugurat o retea care furnizeaza acces la Internet pentru sediile din Budapesta ale Institului National de Cercetare (NREN), precum si pentru sapte universitati din diverse regiuni ale tarii si alte cateva institutii de cercetare si educationale.
Reteaua permite transmiterea de date, voce si video la viteza de 10 Gbps, adica maximum permis de tehnologiile dezvoltate pana in prezent. In total, aproape 600.000 de oameni din 700 de institutii au acces la sistemul informatic.
"Suntem incantati de faptul ca Ungaria are ocazia sa colaboreze mult mai strans cu centrele europene importante din domeniul cercetarii si educatiei, precum si sa le dea specialistilor unguri sansa sa se implice in proiecte de anvergura la nivel mondial", a spus Miklos Nagy, director al NREN.
Noua retea reprezinta o imbunatatire a unei versiuni anterioare, care functiona la viteza de 2,5 Gbps si care a fost instalata in anul 2001. La momentul respectiv, proiectul a fost privit ca un punct de referinta pentru industria telecom din Ungaria.
"Instalarea noii retele de 10 Gbps poate fi comparata cu largirea unei strazi de patru benzi si transformarea ei intr-o super autostrada cu 16 benzi", a spus si Robert Budafoki, director general al Cisco Ungaria.
mihai.musatoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
