Aurul a stârnit interesul investitorilor încă din cele mai vechitimpuri. După ce importanţa sa pălise în timpul boom-ului economic,aurul a revenit în atenţie în timpul crizei financiare actuale,când a început să fie considerat o investiţie mai sigură, într-olume nesigură.
Aurul este o miză importantă şi pentru băncile centrale. Cel maimare deţinător de aur din lume este Statele Unite, care are peste8.000 de tone de metal galben, de peste două ori mai mult decâtGermania, a doua clasată în topul celor mai mari deţinători de aur.În cazul Statelor Unite, aurul reprezintă circa 72% din totalulrezervelor în valută.
Întopul statelor cu cele mai mari rezerve de aur se mai numărăItalia, Franţa şi China. Pentru aceste state, cu excepţia Chinei,rezervele de aur reprezintă peste 50% din rezerva valutară. PentruChina situaţia este total diferită. Metalul galben reprezintă doar1,5% din rezervele valutare estimate la 2.600 de miliarde dedolari, cele mai mari din lume şi circa un sfert din totalulmondial. Cea mai mare parte a acestor rezerve sunt în monedaamericană. În timpul crizei financiare China a continuat să cumperedolari şi să îşi "completeze" rezervele, pentru că era singurulstat care avea fonduri. Odată cu decizia Fed de a tipări banidolarul se va deprecia. Atunci întrebarea care se pune este: a fosto decizie înţeleaptă să ai majoritatea rezervelor în dolari?
Anul trecut, FMI estima că 70% din rezervele mondiale suntdenominate în dolari. Această situaţie era însă cu dublu tăiş,deoarece ţările care deţin rezerve preponderent în moneda americanăsunt puternic expuse faţă de cea mai mare economie a lumii. Înaceste condiţii rămâne aurul cea mai bună soluţie? Evoluţia recentăa preţului metalului galben spune că da, în condiţiile în care înacest an a fost depăşit plafonul de 1.300 de dolari uncia, şiexistă voci care anunţă un posibil preţ de 2.000 de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
